2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

capotare sf [At: DEX2 / Pl: ~tări / E: capota] 1 Răsturnare a unui vehicul care se dă peste cap prin ridicarea părții din spate. 2 Prăbușire a unui avion cu botul în pământ. 3 (Fig) Cedare.

capota vi [At: DEX2 / Pzi: ~tez / E: fr capoter] 1 (D. autovehicule) A se răsturna, dându-se peste cap prin ridicarea părții din spate. 2 (D. avioane) A se prăbuși, intrând cu botul în pământ. 3 (Fig) A ceda.

Intrare: capotare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capotare
  • capotarea
plural
  • capotări
  • capotările
genitiv-dativ singular
  • capotări
  • capotării
plural
  • capotări
  • capotărilor
vocativ singular
plural
Intrare: capota
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • capota
  • capotare
  • capotat
  • capotatu‑
  • capotând
  • capotându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • capotea
(să)
  • capoteze
  • capota
  • capotă
  • capotase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • capotea
(să)
  • capoteze
  • capotau
  • capota
  • capotaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)