bardac, ~ă [At: DRĂGHICI, ap. ȘIO / V: bărdacă sf, băr~, bâr~, bărdace, bârdace, bardaci sm / Pl: ~aci (m), ~ace^[1] (f) / E: tc bardak] (Reg) 1-3 sn (Vas mic de pământ sau) cană mică ori (ulcică cu toartă), de obicei, cu gura strâmtă și cu smalț, întrebuințat(ă) la țară Si: bălcă. 4 sn Vas de lemn de formă cilindrică folosit ca unitate de măsură de o oca pentru lichide. 5 sn Conținutul unui bardac (4). 6 sn Vasul împreună cu conținutul. 7 sm (Bot) Varietate de prun. 8 sf Fructul bardacului (7). corectat(ă)

bardaci sm vz bardac

bărdac sn vz bardac

bărdacă sf vz bardac

bărdace sn vz bărdac

bărdace sn vz bardac

bârdac sn vz bardac

burdac sn vz bardac