2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bancheta vi [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr banqueter] (Frr) A lua parte la banchete1 (1)

banche sf [At: I. IONESCU, M. 706 / V: (înv) banchet / Pl: ~te / E: fr banquette] 1 Bancă2 (1) mică (și capitonată, umplută, de obicei, cu păr de animale, câlți etc.) fără spătar. 2-3 Bancă2 (1) sau (canapea montată în vehicule). 4 (Înv; imp) Șir de lucruri întinse pe pământ, unul lângă altul, formând un fel de banc3 (1). 5 (Îs) ~ de tragere Bandă îngustă de teren sau de zidărie pe care stau trăgătorii, la adăpostul parapetelor lucrărilor de fortificații. 6 Porțiune orizontală, în formă de treaptă, într-o lucrare de terasament. 7 Construcție accesorie a unui dig. 8 (Ech) Obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă.

Intrare: bancheta
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bancheta
  • banchetare
  • banchetat
  • banchetatu‑
  • banchetând
  • banchetându‑
singular plural
  • banchetea
  • banchetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • banchetez
(să)
  • banchetez
  • banchetam
  • banchetai
  • banchetasem
a II-a (tu)
  • banchetezi
(să)
  • banchetezi
  • banchetai
  • banchetași
  • banchetaseși
a III-a (el, ea)
  • banchetea
(să)
  • bancheteze
  • bancheta
  • banchetă
  • banchetase
plural I (noi)
  • banchetăm
(să)
  • banchetăm
  • banchetam
  • banchetarăm
  • banchetaserăm
  • banchetasem
a II-a (voi)
  • banchetați
(să)
  • banchetați
  • banchetați
  • banchetarăți
  • banchetaserăți
  • banchetaseți
a III-a (ei, ele)
  • banchetea
(să)
  • bancheteze
  • banchetau
  • bancheta
  • banchetaseră
Intrare: banchetă
banchetă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • banche
  • bancheta
plural
  • banchete
  • banchetele
genitiv-dativ singular
  • banchete
  • banchetei
plural
  • banchete
  • banchetelor
vocativ singular
plural
banchet1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • banchet
  • banchetul
  • banchetu‑
plural
  • banchete
  • banchetele
genitiv-dativ singular
  • banchet
  • banchetului
plural
  • banchete
  • banchetelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)