3 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

baiu1 sn vz bai1

bai1 sn [At: (a. 1767) IORGA, S. D. XIII, 266 / V: ~u / Pl: ~uri / E: mg baj] (Reg) 1 Necaz. 2 Grijă. 3 (Îe) N-are ~ (de) Este indiferent. 4 (Îe) Nu-i (nici un) ~ (că...) sau de asta nu (mi-i) ~ Nu face nimic. 5 (Îe) A avea -ul (cuiva) A băga în seamă pe cineva. 6 Lucru. 7 (Îe) A avea ~ cu... A avea greutăți cu... 8 (Îe) A avea ~ cu (cineva) A avea o afacere cu cineva. 9 (Îae) A avea de furcă cu cineva. 10 (Îe) Ce-i -ul? Ce este? 11 Durere. 12 Boală. 13 (Îe) Am – cu... Mă doare (ceva). 14 (Îe) Ce ~ ai? Ce-ți lipsește?. 15 (Îe) -ul cela sau cel rău Epilepsie. 16 Vină. 17 (Îe) A nu-i da – A nu învinovăți.

bai2 i [At: NEGRUZZI, S. III, 21 / V: -io, ~iu / E: ba + io (eu)] (Reg) 1 Nicidecum. 2 (Îe) A zice ~ A se împotrivi 3 (Îae) A refuza.

Intrare: Baiu
nume propriu (I3)
  • Baiu
Intrare: baiu
  • silabație: ba-iu info
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • baiu
interjecție (I10)
  • baio
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bai
  • baiul
  • baiu‑
plural
  • baiuri
  • baiurile
genitiv-dativ singular
  • bai
  • baiului
plural
  • baiuri
  • baiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: bai
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bai
  • baiul
  • baiu‑
plural
  • baiuri
  • baiurile
genitiv-dativ singular
  • bai
  • baiului
plural
  • baiuri
  • baiurilor
vocativ singular
plural
  • silabație: ba-iu info
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • baiu
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)