3 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apostro2 sf vz apostrof

apostro1 sf [At: CANTEMIR, IST. 98 / V: (înv; prin confuzie cu apostrof’) apostrof / Pl: ~fe / E: fr apostrophe, lat apostropha] 1 Imputare. 2 Mustrare adresată cuiva (pe un ton violent). 3 Figură retorică prin care emițătorul își întrerupe expunerea adresându-se direct unei persoane sau unui lucru personificat. 4-5 (Pan) Cuvinte de imputare sau de atac, adresate cuiva pe neașteptate. modificată

apostrof1 sn [At: NEGRUZZI, S. I. 266 / V: (după fr) (pl -e) / Pl: ~e, (rar) ~oafe, ~uri / E: fr apostrophe, lat apostrophus] (Grm) Semn ortografic de forma unei virgule, așezat în partea de sus a cuvântului, prin care se notează eliziunea unuia sau a mai multor sunete, de obicei, a unor vocale.

apostrofa v [At: I. NEGRUZZI, S. I, 367 / Pzi: ~fez / E: fr apostropher] A vorbi cuiva pe un ton mustrător.

Intrare: apostrofă
apostrofă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apostro
  • apostrofa
plural
  • apostrofe
  • apostrofele
genitiv-dativ singular
  • apostrofe
  • apostrofei
plural
  • apostrofe
  • apostrofelor
vocativ singular
plural
apostrof1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apostrof
  • apostroful
  • apostrofu‑
plural
  • apostrofuri
  • apostrofurile
genitiv-dativ singular
  • apostrof
  • apostrofului
plural
  • apostrofuri
  • apostrofurilor
vocativ singular
plural
Intrare: apostrof
apostrof1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apostrof
  • apostroful
  • apostrofu‑
plural
  • apostrofuri
  • apostrofurile
genitiv-dativ singular
  • apostrof
  • apostrofului
plural
  • apostrofuri
  • apostrofurilor
vocativ singular
plural
apostrof2 (pl. -oafe) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apostrof
  • apostroful
  • apostrofu‑
plural
  • apostroafe
  • apostroafele
genitiv-dativ singular
  • apostrof
  • apostrofului
plural
  • apostroafe
  • apostroafelor
vocativ singular
plural
apostrof3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apostrof
  • apostroful
  • apostrofu‑
plural
  • apostrofe
  • apostrofele
genitiv-dativ singular
  • apostrof
  • apostrofului
plural
  • apostrofe
  • apostrofelor
vocativ singular
plural
apostrofă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apostro
  • apostrofa
plural
  • apostrofe
  • apostrofele
genitiv-dativ singular
  • apostrofe
  • apostrofei
plural
  • apostrofe
  • apostrofelor
vocativ singular
plural
Intrare: apostrofa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apostrofa
  • apostrofare
  • apostrofat
  • apostrofatu‑
  • apostrofând
  • apostrofându‑
singular plural
  • apostrofea
  • apostrofați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apostrofez
(să)
  • apostrofez
  • apostrofam
  • apostrofai
  • apostrofasem
a II-a (tu)
  • apostrofezi
(să)
  • apostrofezi
  • apostrofai
  • apostrofași
  • apostrofaseși
a III-a (el, ea)
  • apostrofea
(să)
  • apostrofeze
  • apostrofa
  • apostrofă
  • apostrofase
plural I (noi)
  • apostrofăm
(să)
  • apostrofăm
  • apostrofam
  • apostrofarăm
  • apostrofaserăm
  • apostrofasem
a II-a (voi)
  • apostrofați
(să)
  • apostrofați
  • apostrofați
  • apostrofarăți
  • apostrofaserăți
  • apostrofaseți
a III-a (ei, ele)
  • apostrofea
(să)
  • apostrofeze
  • apostrofau
  • apostrofa
  • apostrofaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

2 articole lingvistice