2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
țărmurire sf [At: DDRF / S și: țer~ / Pl: ~ri / E: țărmuri] 1 (Înv) Consolidare a țărmului unei ape. 2 Trasare a limitelor unui lucru, ale unei suprafețe. 3 (Pex) Îngrădire. 4 (Fig) Reducere. 5 (Înv) Învecinare. 6 (Înv) Acostare (1).
țărmura v vz țărmuri
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țărmuri [At: BĂLCESCU, M. V. 492 / V: (înv) ~ra (S și: țermura / Pzi: ~rez) / S și: țermuri / Pzi: ~resc / E: țărmur(e)] 1 vt (Înv) A consolida țărmul unei ape. 2 vt (C. i. un lucru, o suprafață etc.) A pune hotar Si: a delimita (1), a limita, a mărgini, (rar) a țărmui (2). 3 vt (Pex) A îngrădi. 4 vt (Fig) A reduce. 5 vr (Fig) A se limita la... 6 vr (Înv; d. țări, regiuni) A se învecina. 7 vr (Înv) A trage la țărm Si: a acosta (1), (asr) a țărmui (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||