5 intrări
2 definiții
Explicative DEX
TIST, (1) tiști, s. m., (2) tisturi, s. n. (Înv. și reg.) 1. S. m. înalt funcționar de stat. 2. S. n. Ofițer; comandant, căpetenie. – Din magh. tiszt.
ȚIST interj. Exclamație cu ajutorul căreia se impune cuiva tăcere; st! – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tist
tist1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tist2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: țâști
țăști
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țist
țs
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țăs
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țișt
țișt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țîșt
țîșt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)