O definiție pentru dudău

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUDĂU, dudaie, s. n. (Bot.; pop.) Cucută; p. ext. (cu sens colectiv) buruieni, bălării. – Cf. magh. dudva.

Intrare: dudău
substantiv neutru (N46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dudău
  • dudăul
  • dudău‑
plural
  • dudaie
  • dudaiele
genitiv-dativ singular
  • dudău
  • dudăului
plural
  • dudaie
  • dudaielor
vocativ singular
plural
dudac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dudauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dudae
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dudeu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dudăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)