3 intrări

2 definiții

Explicative DEX

CUCURĂ1, cucure, s. f. (Înv.) Tolbă de săgeți. – Din ngr. kúkuron.

CUCURĂ2, cucure, s. f. (Reg.) Parte a plugului care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul. – Din magh. kukora.

Intrare: Cucură
Cucură nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cucură
Intrare: cucură (la plug)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cucură
  • cucura
plural
  • cucure
  • cucurele
genitiv-dativ singular
  • cucure
  • cucurei
plural
  • cucure
  • cucurelor
vocativ singular
plural
Intrare: cucură (tolbă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cucură
  • cucura
plural
  • cucure
  • cucurele
genitiv-dativ singular
  • cucure
  • cucurei
plural
  • cucure
  • cucurelor
vocativ singular
plural