opțiuni
help ajutor

3 intrări

O definiție

Explicative DEX

COPOI, copoi, s. m. 1. Câine de vânătoare de talie mare, care urmărește vânatul după miros; ogar, prepelicar, căpău. ♦ Câine polițist folosit la urmărit. 2. (Arg.) Nume dat agenților de poliție. – Cf. magh. kopó.

Intrare: Copoi
Copoi nume propriu
nume propriu (I3)
  • Copoi
Intrare: copoi
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copoi
  • copoiul
  • copoiu‑
plural
  • copoi
  • copoii
genitiv-dativ singular
  • copoi
  • copoiului
plural
  • copoi
  • copoilor
vocativ singular
  • copoiule
plural
  • copoilor
substantiv masculin (M72)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capău
  • capăul
  • capău‑
plural
  • căpăi
  • căpăii
genitiv-dativ singular
  • capău
  • capăului
plural
  • căpăi
  • căpăilor
vocativ singular
  • capăule
plural
  • căpăilor
copou
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
copău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căpău
  • căpăul
  • căpău‑
plural
  • căpăi
  • căpăii
genitiv-dativ singular
  • căpău
  • căpăului
plural
  • căpăi
  • căpăilor
vocativ singular
  • căpăule
plural
  • căpăilor
Intrare: copăi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • copăi
  • copăire
  • copăit
  • copăitu‑
  • copăind
  • copăindu‑
 singular plural
  • copăiește
  • copăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • copăiesc
 (să)
  • copăiesc
  • copăiam
  • copăii
  • copăisem
a II-a (tu)
  • copăiești
 (să)
  • copăiești
  • copăiai
  • copăiși
  • copăiseși
a III-a (el, ea)
  • copăiește
 (să)
  • copăiască
  • copăia
  • copăi
  • copăise
plural I (noi)
  • copăim
 (să)
  • copăim
  • copăiam
  • copăirăm
  • copăiserăm
  • copăisem
a II-a (voi)
  • copăiți
 (să)
  • copăiți
  • copăiați
  • copăirăți
  • copăiserăți
  • copăiseți
a III-a (ei, ele)
  • copăiesc
 (să)
  • copăiască
  • copăiau
  • copăiră
  • copăiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • copoi
  • copoire
  • copoit
  • copoitu‑
  • copoind
  • copoindu‑
 singular plural
  • copoiește
  • copoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • copoiesc
 (să)
  • copoiesc
  • copoiam
  • copoii
  • copoisem
a II-a (tu)
  • copoiești
 (să)
  • copoiești
  • copoiai
  • copoiși
  • copoiseși
a III-a (el, ea)
  • copoiește
 (să)
  • copoiască
  • copoia
  • copoi
  • copoise
plural I (noi)
  • copoim
 (să)
  • copoim
  • copoiam
  • copoirăm
  • copoiserăm
  • copoisem
a II-a (voi)
  • copoiți
 (să)
  • copoiți
  • copoiați
  • copoirăți
  • copoiserăți
  • copoiseți
a III-a (ei, ele)
  • copoiesc
 (să)
  • copoiască
  • copoiau
  • copoiră
  • copoiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)