6 intrări

O definiție

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DAR. Subst. Dar, cadou, oblație (rar), prezent (înv.), peșcheș (înv., pop. și fam.), atenție, cinste (pop.), plocon (fam.), ploconaș (dim., rar), danie (înv.), dănuire (înv.), donare, donație, dăruință (rar), dăruire, dâruială (rar), dărușag (reg.); puiul tîrgului; donativum (ant.); rodină (pop.); pomană, miluire. Dotă, zestre, zestrișoară (dim.), zestricică, zestricea. Ofrandă, prinos, jertfă. Hrisov (act) de danie. Dăruitor (rar); donator, dănuitor (înv.). Adj. Dotal, de dăruială, dăruit, dat în dar, de pomană. Darnic, dănos (rar), generos, mărinimos, binefăcător, galant, galanton (fam.), filotim (înv.). Vb. A dărui, a da, a da în dar, a face un dar, a oferi în dar, a face cadou, a dona, a face o donație, a face danie, a dănui (înv.), a milui (înv.), a-i da cuiva ceva în cinste, a face cinste, a cinsti (pop.); a dota, a înzestra, a da zestre, a da de zestre. V. bunătate, dărnicie, omenie, plată, recompensă.

Intrare: Dar
nume propriu (I3)
  • Dar
Intrare: dar (adv.)
dar2 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • dar
  • da
dară1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • da
Intrare: dar (conj.)
dar3 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
Surse flexiune: DOR
  • dar
  • da
dară3 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
  • da
da3 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
  • da
Intrare: dar (s.n.)
dar1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dar
  • darul
  • daru‑
plural
  • daruri
  • darurile
genitiv-dativ singular
  • dar
  • darului
plural
  • daruri
  • darurilor
vocativ singular
plural
dariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: darn
darn adverb
adverb (I8)
  • darn
dar2 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • dar
  • da
Intrare: dâr
dâr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)