REANIMARE s. 1. (MED.) reînsuflețire. (~ unui muribund.) 2. v. terapie intensivă. 3. v. reînsuflețire.

TERAPIE s. 1. v. tratament. 2. terapie intensivă = reanimare. (Serviciul de ~ din spitalul...) 3. terapie tisulară v. histoterapie.

legumă, legume s. f. 1. (deț.) grădinar. 2. (peior.) individ insignifiant. 3. victima unui accident vascular cerebral cu funcțiile creierului grav afectate, menținut în viață cu ajutorul aparaturii de terapie intensivă.

SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare), unitate de intervenție publică având în structura sa echipe integrate de reanimare specializate în acordarea asistenței medicale și tehnice de urgență (inclusiv terapie intensivă mobilă), precum și echipe cu personal paramedical specializat în acordarea de prim ajutor calificat. Are în vedere toate urgențele care pun viața unor persoane în pericol imediat (accidente rutiere, explozii, accidente de muncă sau casnice, stări de urgență ca stopul cardiorespirator, suspiciuni de infarct, insuficiență respiratorie acută). Folosește ambulanțe de reanimare, elicoptere și avioane (inclusiv pentru transferul unor pacienți în stare critică între diverse centre medicale), personal medical și auxiliar specializat în domeniul asistenței medicale de urgență și colaborează cu pompierii militari (sub aspect operativ). Prima unitate de acest fel, inițiată în 1992, sub egida clinicii de anestezie și terapie intensivă din Târgu Mureș, a devenit centru-pilon național. În prezent unitățile SMURD din țară funcționează în cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență, unității speciale de intervenție în situații de urgență (având ca operator aerian structurile de aviație ale Ministerului Administrației și Internelor) în colaborare cu autoritățile publice locale sau cu spitale județene și regionale de urgență.

electrocardioscop s. n. (med.) Aparat care permite proiectarea pe un ecran a tensiunii și curenților care însoțesc activitatea musculară a inimii ◊ „Electrocardioscopul modular. La solicitarea Ministerului Sănătății Întreprinderea «Electronica» a început să producă «Electrocardioscopul modular M 5112 A», primul dintr-o gamă largă de aparate electronice necesare supravegherii bolnavilor cardiaci în condiții de spitalizare. [...] noul aparat medical poate fi montat în sălile de operație, în sălile de terapie intensivă și în laboratoarele de explorări funcționale, pentru controlul persoanelor purtătoare de stimulator cardiac, precum și pentru analiza morfologică a electrocardiogramelor.” R.l. 10 VII 80 p. 2 (din fr. électrocardioscope; DN3, DEX-S)

neonatal, -ă adj. (med.) Care se referă la noul născut ◊ „Poate că ar fi bine să existe un centru de terapie intensivă neonatală pe lângă una din marile maternități [...]” R.l. 14 III 84 p. 2 (din fr. néo-natal; PR, DMC 1969)

reanimare-terapie (intensivă) s. f. (med.) Procedeu terapeutic folosit în vederea restabilirii funcțiilor vitale ale organismului ◊ „Poate aceste dezechilibre trebuie corectate astfel ca analizele să ajungă cel puțin aproape de normal. Aceasta este o reanimare-terapie intensivă preoperatorie.” R.l. 12 XII 80 p. 2 (din reanimare + terapie intensivă; DEX)

terapie sf [At: AR (1829), 191¹/2 / Pl: ~ii / E: fr thérapie] 1-3 Terapeutică (1-3). 4 (Îs) ~ tisulară Histoterapie. 5 (Îs) ~ intensivă Terapie (2) prin care bolnavii imediat operați sau în stare foarte gravă sunt permanent asistați de personal medical în saloane speciale Si: reanimare.

TRATAMENT s. 1. (MED.) terapie, terapeutică. (~ intensiv al unei boli.) 2. v. îngrijire. 3. v. medicație. 4. (FON.) modificare, prefacere, v. transformare.

TERAPEUTICĂ s. (MED.) terapie, tratament. (~ intensivă a unei boli.)

TRATAMENT s. 1. (MED.) terapie, terapeutică. (~ intensiv al unei boli.) 2. (MED.) îngrijire, (rar) tratare. (Se află în ~ul unui medic.) 3. (MED.) medicație, (înv. și reg.) medicină. (~ prescris unui bolnav.) 4. (FON.) modificare, prefacere, schimbare, transformare. (~ labialelor.)

TERAPIE s. (MED.) terapeutică, tratament. (~ intensivă a unei boli.)

MONITÓR², -OÁRE (< fr., lat.) s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. (În sistemul Bell-Lancaster) Elev foarte bun la învățătură, care ajută pe învățător la predare, instruind o grupă de elevi. ♦ (În trecut) Elev care menținea ordinea și disciplina într-o clasă ♦ Persoană care învață sau supraveghează pe cei ce doresc să practice schiul. 2. S. n. Aparat de control al unei instalații de telecomunicații, folosit în exploatare (ex. în regia studioului de televiziune, imaginea trimisă de camera de luat vederi este urmărit de regizor pe un m. de control). 3. S. n. Titlu dat unor publicații periodice oficiale. 4. S. n. Componentă a computerului, reprezentând ecranul acestuia. 5. S. n. (MED.) Sistem de control și avertizare, ale cărui semnale sunt reproduse pe un ecran pentru supravegherea funcțiilor importante ale corpului (tensiunea, pulsul, respirația, temperatura etc.) în tratamentul intensiv, pe parcursul unei operații sau în terapia Röntgen.