9 definiții conțin toate cuvintele căutate
Următoarele cuvinte au fost ignorate deoarece sunt prea comune: la
PLASMÍDĂ s. f. (GENET.) Component al cromozomului bacterian care se poate replica autonom și poate fi transferat dintr-o celulă în alta, în tehnicile de inginerie genetică. Adesea, p. sunt purtătoare de gene de rezistență la diferite antibiotice.
OERIU, Simion (1902-1976, n. Iași), biochimist român. M. coresp. al Acad. (1948), prof. univ. la București. Contribuții în domeniul chimioterapiei tuberculozei (a preparat substanțe care să inhibe rezistența microbiană față de antibiotice), în studiul biochimic al fenomenului de îmbătrânire, al biostimulilor. Manuale universitare.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIMIOREZISTENȚĂ s. f. rezistență microbiană sau parazitară față de antibiotice ori chimioterapice; chemorezistență. (< fr. chimiorésistance)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REZISTENT, -Ă adj. Care rezistă; tare, trainic. ♦ (Despre ființe) Care nu se lasă doborît, care suportă ușor (o oboseală, o boală). ♦ (Despre microbi) Care s-a obișnuit cu un antibiotic. // s.m. și f. Patriot membru al Rezistenței, în cel de-al doilea război mondial. [Cf. fr. résistant, it. resistente].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REZISTENT, -Ă I. adj. care rezistă; durabil, trainic. ◊ care nu se lasă doborât, care suportă ușor (oboseala, boala). ◊ (despre microbi) care s-a obișnuit cu un antibiotic. II. s. m. f. patriot, membru al Rezistenței. (< fr. résistant, it. resistente)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CHEMOREZISTENȚĂ s.f. Rezistență a germenilor microbieni sau a altor organisme parazitare la antibiotice, la substanțe chimioterapice ori paraziticide. [Var. chimiorezistență s.f. / < germ. Chemoresistenz].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REZISTENȚĂ s.f. I. 1. Calitatea unui corp de a rezista la acțiunea unui alt corp (care tinde să-l rupă). ♦ Forța de opunere a unui mediu la realizarea unei acțiuni. ♦ Obișnuință a microbilor cu medicamentul administrat pentru combaterea lor, datorită abuzului de antibiotice. 2. Forță opusă de un conductor la trecerea curentului electric prin el. ♦ (Concr.) Rezistor. 3. Putere de a rezista la o boală, la o oboseală etc. II. (Fig.) Împotrivire, opoziție. ♦ Piedică, obstacol, greutate. ♦ Mișcare a patrioților care, în țările ocupate de fasciști între anii 1940 și 1945, au luptat împotriva politicii de colaborare cu aceștia. [Cf. fr. résistance, it. resistenza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REZISTENȚĂ s. f. I. 1. proprietate a unui material de a rezista forțelor (solicitărilor) exterioare care tind să-l deformeze sau să-l rupă. ♦ ă materialelor = disciplină care studiază stările de tensiune și de deformație ale corpurilor solide sub acțiunea forțelor exterioare. ◊ forță care se opune efectului unei alte forțe. 2. obișnuință a microbilor cu medicamentul administrat, datorită abuzului de antibiotice. 3. forță opusă de un conductor la trecerea curentului electric prin el. 4. rezistor. 5. putere de a rezista la o boală, la oboseală etc. II. împotrivire, opoziție; (spec.) respingere a atacurilor inamicului. ◊ piedică, obstacol, greutate. ◊ mișcare a patrioților care, în țările ocupate de dușmani au luptat împotriva cotropitorilor și a politicii de colaborare cu aceștia; formă de luptă împotriva regimului totalitar comunist. (< it. resistenza, fr. résistance)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BACTÉRIE (< fr. {i}; {s} gr. bakteria „baston”) s. f. (MICROBIOL.) Nume generic dat microorganismelor unicelulare, sporulate sau nu, cu structură foarte simplă; conțin un nucleu difuz, iar înmulțirea se face prin diviziune directă. B. sînt împărțite în familii pe baza morfologiei (coci, bacili, vibrioni), a afinităților față de coloranții de anilină (bacili acido-rezistenți, germeni gram-pozitivi sau negativi etc.) și a proprietăților biologice: rezistența la temperaturi ridicate (b. termofile), tipul de nutriție (b. autotrofe sau heterotrofe), de respirație (b. aerobe sau anaerobe), patogenitatea pentru om și animale. Prin ritmul rapid de multiplicare și prin acțiunea enzimelor proprii, b. au un rol esențial în circulația carbonului și azotului în natură (b. nitrificante, b. celulolitice, b. de putrefacție), asigurînd echilibrul biochimic necesar existenței lumii vii. B. sînt folosite pe scară largă în industria farmaceutică (în prepararea antibioticelor, vitaminelor), industria alimentară (în prepararea derivatelor de lapte, produselor alcoolice) etc.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni