prompter s. n., pl. promptere

PROMPTOR s. n. aparat pe care se succed textele citite de prezentatori în fața unei camere de televiziune, caractere afișate pe primele poziții ale liniei de pe ecranul unui calculator. (< engl. prompter, fr. prompteur)

PROMPTER, promptere, s. n. 1. Șir de caractere afișate pe primele poziții ale liniei curente de pe ecranul unui calculator. 2. Monitor pe ecranul căruia se derulează o serie de texte care sunt citite de un prezentator aflat în fața unei camere de televiziune. – Din engl. prompter.

prompter (promp-ter) s. n., pl. promptere

prompter (desp. promp-ter) s. n., pl. promptere