FULL-TIME /FUL-TAIM/ s. n. cu normă întreagă. (< engl. full-time)^[1]

betona vb. I ♦ 1. A acoperi cu beton ◊ „În parcuri sunt betonate hălci mari de gazon pentru câte o terasă kitch-ioasă.” D. 138/95 p. 9. ♦ 2. (fig.) A întări, a consolida ◊ „Kim își betonează spusele afirmând că a lucrat 14 luni full-time (cu o normă întreagă) pentru Heidi (o proxenetă de lux).” R.l. 16 VIII 93 p. 8 (din fr. bétonner; DMC 1978, MNC 1980)

full-time (cuv. engl.) (A lucra, a fi angajat) cu normă întreagă v. betona (1993) [pron. fultaim]

*full-time (angl.) [time pron. taĭm] adj. invar., adv.

FULL-TIME adj. invar., adv. (Englezism) (Care este angajat) cu norma întreagă. [Pr.: ful-taĭm] – Cuv. engl.

full-time (engl.) [time pron. taĭm] adj. invar., adv. (contract ~, a lucra ~)