EMBOLUS s. n. Cheag de sânge, celulă grasă sau corp străin care astupă un vas sangvin, provocând o embolie. – Din fr. embolus.

TREPANAȚIE, trepanații, s. f. Operație care constă în executarea cu ajutorul trepanului a unei deschideri în oasele craniului, practicată în cazul extirpării anumitor tumori cerebrale, a scoaterii unor cheaguri de sânge etc. – Din fr. trépanation.

EMBOLUS n. Cheag de sânge, celulă grasă sau corp străin care astupă un vas sangvin. [Var. embol] /<fr. embolus

TREPANAȚIE ~i f. Intervenție chirurgicală constând în deschiderea unei cavități (mai ales a cutiei craniene) prin perforarea oaselor cu ajutorul trepanului, pentru extirparea tumorilor, cheagurilor de sânge etc. ~ dentară. [G.-D. trepanației] /<fr. trépanation

TROMBUS n. Cheag de sânge format într-un vas sangvin sau în cavitățile inimii. /<fr., lat. thrombus, gr. thrómbos

COAGULECTOMIE s. f. extirpare a unui cheag de sânge într-un vas anevrismal. (< fr. coagulectomie)

TROMB(O)- elem. „cheag de sânge”. (< fr. thromb/o/-, cf. gr. thrombos)

TROMBOSTATIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care împiedică formarea cheagului în sânge. (< fr. thrombostatique)

TROMBUS s. n. cheag de sânge în vene sau în artere. (< fr., lat. thrombus)

PLASMÍNĂ (< fr.) s. f. Enzimă din plasma sangvină care descompune cheagurile de sânge. Provine dintr-un precursor inactiv numit plasminogen.

TREPANAȚIE, trepanații, s. f. Operație care constă în executarea cu ajutorul trepanului a unei deschideri în oasele cutiei craniene, practicată în cazul extirpării anumitor tumori cerebrale, a scoaterii unor cheaguri de sânge etc. – Din fr. trépanation.

COMPRESIUNE, compresiuni, s. f. (Fiz.) 1. Micșorare a volumului unui corp; comprimare. 2. Fază de funcționare a unei mașini în timpul căreia fluidul din cilindrul unui motor este comprimat prin deplasarea unui piston în cilindru. 3. Stare de solicitare a unei piese sub acțiunea a două forțe egale și de sens contrar. 4. (Med.) Metodă de hemostază care constă într-o apăsare pe un vas cu leziuni. ♦ Apăsare exercitată asupra unui organ de către o tumoră, un cheag de sânge etc. [Pr.: -si-u-. – Var.: compresie s. f.] – Din fr. compression, lat. compressio, -onis.

EMBOLUS, embolusuri, s. n. Cheag de sânge, celulă grasă sau corp străin care obstruează un vas sangvin, provocând o embolie. [Var.: embol s. n.] – Din fr. embolus.

drob² [At: NECULCE, ap. LET. II, 313/7 / V: ~op / Pl: ~i sm, ~uri, (10) ~oabe sn / E: bg, rs дроб, srb drob] 1 sm Bulgăre de sare. 2 sm Bucată mare, tăiată sau ruptă dintr-o materie solidă. 3 sm (Pan) Bucată mare dintr-un aliment. 4 sm (Pfm; îe) Prostie cu ~ul Prostie mare. 5 av Foarte tare. 6 av Ca grunzul de sare. 7 sn (Mun) Masă solidă. 8 sn (Olt) Cheag de sânge. 9 sm (Ban) Fărâmătură. 10 sn (Reg) Turmă mare. 11 sn (Csc) Intestine. 12 sn Organe interne de miel. 13 sn Prapur (de miel). 14 sn Mâncare preparată din organe interne de miel tocate, amestecate cu verdeață, învelite în prapur și coapte Si: (reg) cighir¹ (3). 15 sn (Reg) Cutia teascului de vin Si: durbacă.

embolie sf [At: ENC. ROM. / Pl: ~ii / E: fr embolie] (Med) Astupare bruscă, de obicei cu un cheag de sânge, a unui vas sangvin sau limfatic.

trepanație sf [At: ALEXI, W. / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr trépanation] (Med) Intervenție chirurgicală constând în executarea, cu ajutorul trepanului (1), a unei deschideri în oasele craniului, pentru extirparea anumitor tumori, cheaguri de sânge etc. Si: trepanare (2).

trombectomie sf [At: DEX-S / Pl: ~ii / E: fr thrombectomie] (Med) Extragere a cheagului de sânge fixat într-un segment vascular.

tromboză sf [At: BIANU, D. S. / Pl: ~ze / E: fr thrombose] Boală provocată de obturarea parțială sau totală a unei artere sau vene prin formarea unui cheag de sânge.

trombus sn [At: DEX / Pl: ~uri, ~uși sm / E: lat, fr thrombus] (Med) Cheag de sânge care se formează într-un vas sangvin.

străgheață sf [At: KLEIN, D. 232 / V: (îvr) sterege~, stereg~, sterig~, stirige~, stirig~, ~ragheată, ~ragheață, ~gată, ~ată, ~ăjată, ~râghe~, ~rede~, ~rege~, ~reg~, ~rige~ / Pl: ~eți / E: ns cf lat strangulatum] 1 (Pop) Lapte închegat din care se face cașul. 2 (Pan) Lapte acru (de pe care s-a luat smântâna) Si: chișleag (1), sămăchișă (1) Vz covăsit. 3 (Reg) Laptele unei vaci în primele zile după fătare (când nu este bun de consumat) Si: coraslă. 4 (Reg) Lapte care la fiert se brânzește. 5 (Reg) Lichid galben-verzui care se separă din lapte la prepararea brânzeturilor. 6 (Pgn) Spumă care se ridică deasupra zerului laptelui închegat. 7 (Pex) Smântână de la laptele de oaie. 8 (Reg) Pastă obținută din lapte închegat și ou sau din lapte dulce, foi de pătrunjel și săpun, încălzite pe foc, și care se întrebuințează pentru vindecarea bubelor. 9 Apă în care s-a pus o cantitate foarte mică de cheag, folosit în tratamentul durerilor de cap și al bubelor. 10 (Reg) Sânge închegat. 11 (Reg) Cheag de sânge. 12 (Reg) Piftie.

năsădit, năsădită, adj. (reg.) 1. risipit, împrăștiat. 2. așezat în formă de morman; îngrămădit; (despre sânge) acumulat, strâns cheag. 3. lovit, zdrobit.

închegat², ~ă a [At: P. MAIOR, IST. 128/21 / Pl: ~ați, ~e / E: închega] 1 (D. lapte) Coagulat cu ajutorul cheagului Vz brânzit. 2 (D. sânge) Coagulat. 3 (D. untura topită) Solidificată. 4 (Reg; d. oameni) Constipat. 5 (Fig) Întărit. 6 (Fig) Strâns la un loc Si: alcătuit, cimentat, compus, consolidat. 7 (D. aburi) Adunat. 8 Care a fost determinat să înceteze. 9 Legat strâns. 10 (D. o mulțime de oameni) Aglomerat. 11 (D. o prietenie) Consolidat. 12 (Fig; d. bani) Economisit. 13 (Fig; d. cuvintele rostite) Coerent. 14 (Fig) Întrupat².

fotocoagulator s. n. (med.) ◊ „Fotocoagulograful. Specialiștii Academiei de Medicină din Cracovia au construit un aparat pentru măsurarea continuă și înregistrarea automată a coagulării serului și a altor componente ale sângelui, a formării și dizvolvării cheagurilor etc. Fotocoagulatorul, cum se numește acest aparat, se compune în principal dintr-o celulă fotoelectrică [...] și dintr-un termostat.” R.l. 17 IX 74 p. 6 (din engl. photocoagulator, fr. photocoagulateur; BD 1967, DTN 1971; DEX-S)

închegare sf [At: BIBLIA (1688) 154² / Pl: ~gări / E: închega] 1 (Ccr) Coagulare a laptelui cu ajutorul cheagului Si: închegat¹ (1), închegătură (1). 2 (Ccr)Coagulare a sângelui Si: închegat¹ (2), închegătură (2). 3 (Ccr) Solidificare a unturii topite Si: închegat¹ (3), închegătură (3). 4 (Fig) Strângere la un loc Si: cimentare, închegat¹ (4), închegătură (4), înjghebare, întocmire, întrupare. 5 (Rar) încetare. 6 (Ccr) Aglomerație. 7 Consolidare a unei prietenii Si: închegat¹ (7), închegătură (7). 8 (Ccr) Economisire a banilor Si: închegat¹ (8), închegătură (8). 9 (Fig) Coerență a cuvintelor rostite Si: închegat¹ (9), închegătură (9). 10 (Fig; ccr) Întrupare.

rutin s. (farm.) ◊ „Cei doi cercetători au constatat că această substanță, o proteină denumită rutin, acționează asupra unei componente a sângelui care joacă un rol-cheie în formarea cheagurilor.” R.l. 20 IX 77 p. 6 [și rutină] (din fr. rutine; DFMB, LTR, DC)

CHEAG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor tinere și al copilului, care are proprietatea de a închega cazeina din lapte; chimozină, lactoferment. 2. Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul (1). 3. (În sintagma) Cheag sangvin = masă gelatinoasă roșie care se formează prin închegarea sângelui; coagul. 4. Fig. Fond inițial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a începe să se îmbogățească, a se îmbogăți. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum).

CHEAG, cheaguri, s. n. 1. Enzimă de coagulare a laptelui, secretată de mucoasa stomacală a rumegătoarelor tinere și a copilului; chimozină, lactoferment. 2. Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul (1). 3. (În sintagma) Cheag sangvin = masă gelatinoasă roșie care se formează prin închegarea sângelui; coagul. 4. Fig. Fond inițial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a începe să se îmbogățească; a se îmbogăți. A avea cheag = a fi bogat. – Lat. *clagum (= coagulum).

cheag¹ sn [At: ANON. CAR / V: chiag / Pl: ~uri / E: ml *clagum] 1 Substanță activă, ferment, extrasă din sucul gastric al mamiferelor, care încheagă cazeina din lapte și care se extrage din ultimul compartiment stomacal al rumegătoarelor tinere. 2 (Pex) Stomac al mielului, în care se găsește cheagul (1). 3 (Pex) Cavitatea a patra a stomacului rumegătoarelor. 4 (Med) Masă roșie gelatinoasă în care se transformă sângele prin coagulare Si: coagul. 5 (Pex) Orice materie care se coagulează. 6 (Fig; pop; adesea determinat de „bani”, „avere”) Fond inițial al averii cuiva. 7 (Pex) Avere, bogăție mare strânsă la un loc. 8 (Îe) A prinde ~ A se îmbogăți. 9 (Rar) Element care adună și ține ceva strâns împreună Si: centru, sâmbure Cf ciment.

închega [At: CORESI, EV. 146/29 / V: (hpu) împiega / S și: închiega / Pzi: încheg / E: ml *in-coagulare] 1 vtf (D. lapte) A face cu ajutorul cheagului să se strângă, să se întărească Vz a se brânzi, a se serbezi. 2-3 vtr (D. sânge) A (se) coagula. 4-5 vtr (D. untura topită) A (se) solidifica. 6-7 vtr (Fig; rar) A (se) strânge la un loc Si: a (se) înjgheba. 8 vt (Pfm; îe) (Meșter, mincinos, șmecher) de ~eagă apele (sau apa) Foarte șmecher, mincinos etc. 9 vi (D. aburi) A se aduna. 10 vtf A face să înceteze. 11-12 vtr (Fig) A (se) lega strâns. 13 vr (D. o mulțime de oameni) A se aglomera. 14 vr (D. o prietenie) A se consolida. 15 vt (Fig; d. bani) A pune deoparte Cf cheag. 16 vt (Fig) A da un sens coerent cuvintelor rostite. 17 vr (Fig) A lua ființă.

CHEAG s. 1. (BIOL.) chimozină, labferment, lactoferment, (reg.) maia, presură. (~ul contribuie la coagularea laptelui.) 2. (BIOL.) coagul, (reg.) străgheață. (~ de sânge.) 3. (ANAT.) stomac glandular. (~ la rumegătoare.)

PROTROMBÍNĂ (< fr., engl.; {s} pro-² + gr. thrombos „cheag”) s. f. Proteină sangvină inactivă în stare normală, care, în hemoragii, în contact cu tromboplastina, prezentă în țesuturi și activată de ionii de calciu, se transformă în trombină, cu rol esențial în coagularea sângelui; trombinogen.

SÂNGE (lat. sanguis) s. n. 1. Lichid organic, de culoare roșie, de importanță vitală pentru organism, existent la toate animalele vertebrate și la unele nevertebrate, care circulă într-un sistem de vase, format în general din inimă, artere, capilare și vene. S. se compune din două părți distincte: celulele sau elementele figurate (globulele roșii, denumite eritrocite sau hematii, globulele albe sau leucocite și trombocitele) și plasma. Masa sangvină reprezintă c. 1-13 din greutatea totală a corpului. Proporția masei celulare față de plasmă este de 47-52%. La omul normal există 4-5.000.000 de eritrocite, 5-8.000 de leucocite și 1.3.000.000 de trombocite pe 1 mm³. Plasma are o compoziție chimică foarte complexă, conținând în afară de apă, proteine, lipide, glucoză, substanțe minerale dizolvate, uree, acid uric, hormoni, enzime, anticorpi etc. Scos din vasele sangvine, s. se coagulează repede, separându-se în cheag și ser sangvin. S. îndeplinește în organism funcții importante, ca funcția respiratorie (care constă în transportarea oxigenului de la plămâni la țesuturi și al bioxidului de carbon de la țesături la plămâni), funcția nutritivă (legată de transportul substanțelor nutritive de la intestin la țesuturi), funcția excretoare, menținerea echilibrului hidroelectrolitic al organismului,reglarea temperaturii corpului, apărarea organismului față de agenții patogeni cu ajutorul leucocitelor etc. S. conține foarte mulți antigeni și anticorpi (aglutinogene și aglutinine), care au un rol important în fenomenul de incompatibilitate la transfuzii, în patologie, antropologie, în medicina legală, în studiile genetice. ◊ Frate de sânge = frate de la același tată și aceeași mamă; frate bun. ◊ Legături de sânge = rudenie. ◊ Glasul sângelui = înclinare firească (și instinctivă) de dragoste pentru familie sau pentru o rudă apropiată. ◊ Loc. De sânge a) de culoare roșie; b) (despre lacrimi) de durere, de mare supărare; c) de neam, de familie bună. ◊ Cu sânge rece = fără emoție, liniștit, calm; p. ext. cu multă cruzime, fără milă. ◊ Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare, ales; nobil. ◊ La sânge = până la distrugere; extrem de aspru, drastic. ◊ Expr. A avea sânge în vine = a fi energic. ◊ Sânge nevinovat = se spune despre cel ucis fără nici o vină. 9 A fi setos (sau dornic) de sânge = a fi crud, ucigaș. ◊ A avea mâinile pătate de sânge = a fi vinovat de o crimă. 2. (BOT.) Sângele-voinicului = a) denumire a două specii de plante erbacee din genul Nigritella, familia orhidacee, cu frunze înguste, alungite, îndreptate în sus și flori și flori parfumate, mici, roșii-purpurii (Nigritella rubra) sau purpurii-închise (Nigritella nigra) grupate în inflorescențe ovoide. Sunt întâlnite local în reg. muntoase înalte, pe substrat calcaros. Ambele specii sunt ocrotite prin lege; b) v. oreșniță.