AGIOTOR s. m. agent de bursă. (< fr. agioteur)

BROKER [BROCĂR] s. m. agent de bursă care mijlocește încheierea contractelor comerciale între vânzător și cumpărător sau a unor servicii; curtier. (< engl. broker)^[1]

DEALER DILĂR/ s. m. 1. agent de bursă; vânzător (intermediar). 2. (la jocul de cărți) cel care împarte cărțile. (< engl. dealer)

broker s. m. (anglicism) ◊ „Profitând de criza de carburanți, toate aceste pretinse persoane onorabile sunt de fapt niște infractori care au format peste noapte categoria clandestină a brokerilor (intermediarilor) de petrol.” Sc. 9 III 74 p. 6. ◊ „Afirmația îi aparține unui broker (agent de bursă) care a lucrat la importanta firmă americană de brokeri Drexel Burnham Lambert Inc.” R.l. 20 V 86 p. 6. ◊ „Dacă la bursele occidentale meseria de broker se sfârșește la 35 de ani, brokerii români au toate șansele [...] să iasă la pensie [...] chiar și la vârsta de 70 de ani.” Cuvântul 33/93 p. 5. ◊ „De ce tocmai societățile de valori mobiliare (de brokeri) au fost excluse de la intermedierea schimbului cupoanelor pe acțiuni?” D. 143/95 p. 24; v. și Timișoara Internaț. 50/95 p. 9; Curierul rom. 5/96 p. 10; v. și dealer (din engl. broker)

DEALER, dealeri, s. m. 1. Persoană juridică (firmă) autorizată să execute tranzacții cu valori mobiliare, cu titlu profesional, ca fapt de comerț și pe cont propriu. 2. Agent de bursă. ♦ Vânzător intermediar. 3. (La jocul de cărți) Persoană care împarte cărțile. [Pr.: dilăr] – Din engl. dealer.

broker sm [At: DN³ / P: brou-căr / V: (înv) ~ocăr / Pl: ~i / E: eg broker] Agent de bursă care mijlocește încheierea contractelor comerciale sau efectuarea unor servicii.

broker [’brokər] s.m. Agent de bursă care intermediază încheierea contractelor comerciale între vînzător și cumpărător, schimbă cupoanele în acțiuni, cumpără și vinde acțiuni sau negociază scrisorile de schimb etc. • pl. -i. /<engl. broker.

SINDIC, sindici, s. m. Persoană care era însărcinată cu administrarea patrimoniului unei instituții, corporații, societăți etc. ◊ Sindic (de bursă) = conducător al agenților de schimb ori al mijlocitorilor oficiali, care prezidează camera lor sindicală, face parte din organele de conducere a bursei și execută ordinele de bursă ale justiției și ale altor organe de stat. [Acc. și: sindic] – Din fr. syndic.

SINDIC, sindici, s. m. Persoană însărcinată cu administrarea patrimoniului unei instituții, corporații, societăți etc. ◊ Sindic (de bursă) = conducător al agenților de schimb ori al mijlocitorilor oficiali, care prezidează camera lor sindicală. [Acc. și: sindic] – Din fr. syndic.

sindic sm [At: ȘĂINEANU² / A și: sindic / Pl: ~ici / E: ngr σύνδικος, fr syndic] 1 (Iuz) Persoană care era însărcinată cu administrarea patrimoniului unei instituții, corporații, societăți etc. 2 (Iuz) Consilier juridic. 3 (Șîs ~ de bursă) Conducător al agenților de schimb ori al mijlocitorilor oficiali, care prezidează camera lor sindicală, face parte din organele de conducere a bursei și execută ordinele de bursă ale justiției și ale altor organe de stat. 4 (Șîs ~ de faliment, ~ ul unui faliment, judecător ~, înv, ~ul falimentului) Persoană însărcinată cu lichidarea afacerilor unui falit.

*BURSĂ (pl. -se) sf. 1 🖋 Sumă acordată (de obiceiu prin concurs) lunar sau anual unui student pentru studii și întreținere; pensiune gratuită (într’un internat) și dispense de taxe acordate unui elev de liceu sau unui student ¶ 2 ⚚ Instituție publică unde se negociază rente de Stat, valute străine, efecte comerciale sau mărfuri: bursa de comerț; bursa de ceriale; agent de ~ ¶ 3 ⚚ Negoțul cu asemenea valori; a juca la ~, a cumpăra și a vinde efecte publice sau de comerț, căutînd să realizeze un cîștig de pe urma urcării sau scăderii valorii lor ¶ 4 Clădirea în care se fac aceste afaceri ¶ 5 Timpul zilei cînd se negociază asemenea valori ¶ 6 Bursa muncii, instituție care contribue la organizarea armonică a breslelor și la recrutarea muncitorilor [fr. bourse].

INDEPENDÉNT, -Ă (< fr.) adj. 1. Care nu depinde de cineva sau de ceva; care se bucură de independență (1); liber (1), autonom. ◊ Loc. Independent de... = fără a ține seama de... 2. (Adj.) (Despre oameni) Care se bizuie pe forțele proprii, care are inițiativă personală. 3. (MAT.; FIZ.; despre mărimi) A cărei valoare nu depinde de nici o altă valoare sau mărime. ◊ (MAT.) Evenimente independente = evenimente care au proprietatea că probabilitatea realizării lor simultane este produsul probabilităților fiecăruia. 4. (FIN.) Brokeri independenți = membri ai bursei (în special la cea din New York) ce execută ordinele altor brokeri care, la un moment dat, au un volum prea mare de afaceri, sau ordinele unei firme ce nu au agenți de schimb proprii la bursă (sunt cunoscuți și sub denumirea de „brokeri de doi dolari” pentru că, de regulă, primesc un comision de doi dolari la o sută de valori tranzacționate).

1) schimb n., pl. urĭ (d. a schimba; it. scambio și fr. échange). Schimbare, act reciproc, darea unuĭ lucru ca să ți se dea altu: schimbul lucrurilor și vitelor a fost prima formă a comerciuluĭ, schimbu banilor la zaraf, schimb de complimente. Înlocuirea uneĭ santinele pin alta: schimbu uneĭ santinele. Timpu cît păzește o santinelă în armată (vre-o treĭ ore): mi s’a părut schimbul lung. Soldațiĭ care se schimbă la pază. Liber schimb (v. liber). Comerciŭ cu banĭ: agent de schimb (V. bancă, bursă). Pl. Primenelĭ, rufe de primeneală (cămășĭ. izmene): schimburĭ de călătorie. În schimb, în locu altuĭ lucru: acest om e sărac, da’n schimb e sănătos și fericit; o pușcă’n schimbu unuĭ cal. Cu schimbu, alternativ, unu’n locu altuĭa după cum ĭi vine rîndu: a păzi cu schimbu. Soldat cu schimbu, soldat care, în pedestrimea și călărimea românească, servește unuĭ anumit număr de zile timp de 4-5 anĭ. Schimb de vorbe (Eŭf.), ceartă, altercațiune. A face schimb, a face trampa, a schimba. – Și șch- (Munt.).

remizèr m. ajutor de agent de schimb: remizer la Bursă.

*AGENT sm. 1 Tot ce lucrează, puterea care lucrează sau produce o acțiune oare-care: agenții de producțiune sînt munca, natura și capitalul ¶ 2 🔬 Agenți chimici, substanțe care operează descompunerea altor substanțe sau care produc o schimbare chimică ¶ 3 ⚚ Persoană care se ocupă de afacerile altuia, ale unei case de comerț sau care e însărcinată cu o slujbă, cu o misiune publică sau privată; ~ de afaceri, cel care se însărcinează cu afacerile de interes ale altuia; ~ de schimb, mijlocitor pentru vînzarea și cumpărarea valorilor de bursă (titluri de rentă, acțiuni, obligațiuni, etc.) ¶ 4 ⏲ Agent diplomatic, persoană trimisă de un guvern pe lîngă alt guvern străin cu însărcinarea de a apăra interesele Statului pe care îl reprezintă și ale cetățenilor lui ¶ 5 ⏲ Slujbaș, funcționar subaltern însărcinat cu aducerea la îndeplinire a ordinelor și dispozițiunilor unei administrațiuni a Statului: ~ de poliție; ~ de siguranță; ~ judecătoresc; ~ vamal [fr.].

FÍXING (cuv. engl.) s. n. Operație de cotare a cursurilor valutare sau a prețului aurului la principalele burse de valori (Londra, Paris, Zürich) de către agenți autorizați, pe baza dispozițiilor de vânzare-cumpărare primite de la clienți, comisioanele bancare aferente acestei operațiuni fiind adăugate, în cazul vânzărilor, și deduse, în cazul cumpărărilor; f. se publică sub forma unor cotații unice. ◊ Preț f. = a) preț (de regulă, arbitrar) stabilit pentru valute sau aur prin operațiunea de f.: b) prețul stabilit pentru care o marfă (serviciu) poate fi rapid livrată (executat).

bursă f. 1. pensiune plătită de Stat pentru întreținerea unui elev într’un așezământ de instrucțiune; 2. locul unde se adună bancherii, agenții de schimb, etc. spre a vorbi de afaceri financiare: palatul Bursei.

curtier sm [At: ȘTEFĂNESCU, C. 48 / P: ~ti-er / Pl: ~i / E: fr courtier] (Cmț; iuz) Agent însărcinat cu vânzarea sau cumpărarea de mărfuri, încheierea unor contracte, operațiuni de bursă etc Cf comis-voiajor, intermediar, mijlocitor.

schimb sn [At: PSALT. 93 / V: (îrg) scaimb, scămp, scâmb, știmb, (reg) șc~ / Pl: ~uri / E: pvb schimba] 1 Înlocuire a cuiva prin altcineva sau a ceva cu altceva (de aceeași natură sau de aceeași valoare) Si: schimbare (1), (reg) schimbală (1), (înv) schimbătură (1). 2 Cedare a unui lucru, a unui bun (material sau spiritual) pentru a lua, a primi în locul lui un alt lucru , un alt bun (de o valoare echivalentă) Si: schimbare (2), (reg) schimbală (2), (înv) schimbătură (2). 3 (Spc) Proces de circulație a produselor în cadrul diviziunii muncii, de la producători la consumatori, prin vânzare-cumpărare, ca formă de repartizare a bunurile produse de societate și ca moment al reproducției. 4 (Pex) Relație care se stabilește prin schimb (3). 5 (Teh; îs) Piesă de ~ Piesă dintr-un mecanism care se fabrică separat de acestea și este menită să înlocuiască altă piesă identică, dar uzată, a respectivului mecanism. 6 (Fzl; îs) ~ de materii Totalitatea proceselor care se produc în organism odată cu asimilarea hranei. 7 (Fzl; îs) ~uri respiratorii Totalitatea proceselor care au loc în organism în timpul introducerii oxigenului în sânge și al eliminării bioxidului de carbon. 8 (Îs) Liber ~ Comerț exterior neîngrădit de taxe vamale sau de restricții de import și de export. 9 (Reg; îs) Seara ~ Seara de dinaintea plecării oilor la stână, când proprietarii lor se adună și le mulg reciproc. 10 (Îs) ~ de experiență Împărtășire reciprocă de către persoane sau colective a cunoștințelor, deprinderilor și rezultatelor dobândite într-un domeniu de activitate și care servește la ridicarea calificării și măiestriei profesionale, la perfecționarea procesului de producție etc. 11-12 (Îljv) Cu ~ul (Care apare, intervine, are loc) când unul, când altul Si: rând pe rând, alternativ. 13 (Mil; în trecut; îs) Trupă cu ~ul Trupă, unitate militară (de călărași sau de dorobanți) în care soldații erau chemați periodic să facă serviciul militar (în rest fiind lăsați la vatră). 14 (Mil; în trecut; îs) Soldat (sau ostaș, călăraș, dorobanț etc.) cu ~ul Soldat (sau ostaș, călăraș, dorobanț etc.) care făcea parte din trupă cu schimbul (13) Si: (înv) schimbaș (1). 15 (Îlav) În ~ În loc(ul...). 16 (Îal) Drept compensație. 17 (Îvr; spc) Schimb (1) al inelelor de logodnă între doi tineri care se logodesc. 18 (Pex; ccr) Inele de logodnă. 19 (Pgn; ccr) Daruri care se schimbă între logodnici. 20 (Reg; îe) A da ~(urile) A se logodi. 21 (Spc) Predare a unei sume de bani pentru a primi o alta de (aproximativ) aceeași valoare, dar constând din alte monede sau bancnote Si: schimbare (7). 22 (Pex) Valoarea cu care se cotează zilnic diferite hîrtii de valoare la bursă. 23 (Îs) Bancă (sau casă) de ~ Instituție financiară care se ocupă cu schimbarea banilor, a valorilor, a metalelor prețioase etc. Si: (rar) schimbărie, schimbătorie. 24 (Îs) Scrisoare de ~ Act prin care semnatarul cere unei alte persoane să plătească o anumită sumă de bani celui indicat în act sau reprezentantului acestuia. 25 (Îs) Agent de ~ Intermediar care are rolul de a negocia în mod oficial, obligații de stat și alte efecte. 26 Trimitere, adresare, expediere reciprocă (a ceva). 27 (Udp „de”) Discuție (sumară) cu cineva sau între două ori mai multe părți. 28 (Spc; udp „de”) Discuție aprinsă Si: ceartă. 29 Așezare, fixare în altă parte, (unul) în locul altuia. 30 (Fiz) Trecere a unei energii, a unei particule etc. dintr-o parte în alta, de la un obiect la altul Si: transfer. 31 (Îs) Forță de ~ Forță de legătură între două sisteme cuantice care se realizează prin schimb (30) reciproc și permanent de fotoni, de mezoni etc. 32-33 (Persoană care înlocuiește pe alta, ori este înlocuită de alta, care face parte dintr-un) ansamblu de persoane care activează în același timp și după același program într-o întreprindere, într-o instituție etc., în care, de obicei, lucrează mai multe serii de persoane cu alte programe de muncă, în cursul unei zile. 34 (Pex) Interval de timp -dintr-o zi- în care se lucrează în schimb (33) Si: tură. 35 (Mpl) Lenjerie de pat, de corp sau, (pgn) orice fel de îmbrăcăminte curată care servește la înlocuirea periodică a celei murdare Vz albitură (5). 36 Înlocuire (periodică a) lenjeriei murdare Si: primeneală, (reg) premenituri Vz schimbare (11). 37 Grup, set de obiecte de îmbrăcăminte (de lenjerie) care formează un tot, o serie, și care se folosesc o dată Vz rând.

bursier, -ă (adj.) Referitor la bursă ◊ „Se pare că la originea acestor dificultăți bursiere, cum le numește «Neue Zuricher Zeitung» ar sta o știre din San José, capitala Republicii Costa Rica, potrivit căreia compania «Standard Fruit» își va înceta, în curând, activitatea în această țară.” I.B. 18 VI 74 p. 4. ◊ „Directorul BRM ne spune că, încadrându-se în normele legale, agenții bursieri pot vinde chiar și vapoare transoceanice.” Ev.z. 8 VI 93 p. 4 (din fr. boursier; DEX, DN3)

DISTRIBÚȚIE (< fr., lat.) s. f. 1. Distribuire. ♦ Repartizarea rolurilor la actori; p. ext. ansamblul actorilor care joacă într-un spectacol. 2. (FIZ.) Modul în care elementele unei mulțimi (electroni, atomi, molecule etc.) sunt repartizate după valorile posibile ale unei mărimi caracteristice (viteză, energie etc.). 3. (TEHN.) Dirijarea, transmiterea și repartizarea spre diferiți consumatori a unui fluid, a unui flux de energie etc. ◊ D. electrică = a) procesul de transmitere prin cablu și de repartizare a energiei electromagnetice spre diferiți consumatori grupați pe o anumită suprafață, de la centrale sau stațiuni electrice locale racordate la centrale electrice depărtate; b) ansamblul instalațiilor electrice care servesc la realizarea distribuției electrice. 4. (TEHN.) Ansamblu de organe ale unei mașini termice care comandă automat admisia și evacuarea agentului energetic (abur, aer comprimat, amestec carburant etc.) în vederea desfășurării fazelor de funcționare ale acesteia. 5. (MAT.) Tip de funcțională. ◊ Teoria distribuțiilor = ramură a matematicii care studiază distribuțiile. 6. (EC.) Împărțirea unei anumite cantități de vapori (bonuri) între mai mulți indivizi și/sau entități. ♦ Procesul de alocare a veniturilor și cheltuielilor în conturi suplimentare (subconturi). ♦ Împărțirea venitului total al unei comunități între membrii ei. ♦ Vânzarea unui bloc de valori (acțiuni) la bursă fără a se ține seama de scăderea prețului lor. ♦ Ansamblul operațiunilor de repartizare a bunurilor și serviciilor între consumatorii dintr-o țară. ♦ Activitățile și operațiunile prin care bunurile produse sunt puse la dispoziția consumatorilor. 7. (BIOL.) Răspândire a unei specii sau a populațiilor de specii în zonele biogeografice ale globului. 8. (LINGV.) Totalitatea pozițiilor (contextelor) în care apare o anumită entitate lingvistică (sunet, fonem, morfem, cuvânt etc.) într-o limbă dată, într-un anumit stadiu de evoluție al acesteia.