GHIRCĂ s. (BOT.; Triticum durum) (reg.) grâu tare.

iriță s. f. – 1. Varietate de grîu timpuriu. – 2. Cuscută, cuscuta-inului (Cuscuta europaea). – Var. ieriță. Sl. jarica, erica (Cihac, II, 149; Conev 47; Drăganu, Dacor., V, 328), cf. bg., slov., cr., rus. jarica, pol. jarzyca. Sensul al doilea este rezultat al unei confuzii cu iniță. Aceleiași rădăcini sl. îi aparține ghircă (var. hircă, ircă), s. f. (varietate de grîu timpuriu, Triticum durum), din sl. jarka, rus., rut. girka. Ariuș, adj. (timpuriu, se spune în Olt. și Banat despre anumite varietăți de mere), pe care Drăganu, Dacor., V, 328, îl derivă din sb. jaruch „timpuriu”, pare a fi suferit în fonetism influența mag. erös „tare”, de unde provine și iriș, adv. (Trans., mult, considerabil).

ghircă f. grâu fără mustăți, se poate sămăna toamna ca și primăvara (Triticum durum). [Origină necunoscută].

GHIRCĂ s. f. Specie de grîu din care se face o făină foarte bogată în gluten (Triticum durum). De unde aduceți dumneavoastră sămînța de grîu... seamănă cam cu un grîu care se numește ghircă. GHICA, S. 552.

GHIRCĂ s. (BOT.; Triticum durum) (reg.) grîu tare.

ghircă sf [At: PANȚU, PL.² / E: ucr хирка] (Bot; reg) Specie de grâu bogată în gluten (Triticum durum).

grâu [At: COD. VOR. 93/81 / Pl: (pop; 13) grâie, (reg; 13) ~ri, (înv; 12) ~re, (12) ~âne / E: ml granum] 1 sm Gen de plante erbacee, din familia gramineelor, cu rădăcina adâncă, cu frunzele lanceolate și cu inflorescență în spic lung, îngust, cu mustăți din ale căror boabe se obține făină (Triticum). 2 sm Plantă care face parte din genul grâului. 3 (Pex) Sămânța de grâu (2). 4 sm (Șîs ~ alb, ~ cârnău, ~ de primăvară, ~ de toamnă, ~ rusesc) Plantă erbacee graminee Si: (reg) arnăut, hulcă, leșiță, ulică (Triticum aestivum). 5 sm (Îs) ~ fără mustață, ~ fără țeapă, ~ tuns Plantă erbacee, graminee cu spicul fără mustăți (Triticum aestivum muticum). 6 sm (Reg; îs) ~ umblător Plantă erbacee, graminee cu spicul fără mustăți (Triticum aestivum muticum; varietatea alborubum). 7 sm (Reg; îs ~ roșu, ~ roșu de Ungaria) Plantă erbacee, graminee Si: ghirca roșu, hârca, ulca roșu (Triticum aestivum multicerin). 8 sm (Șîs ~ cu mustăți, ~ țapaș) Plantă erbacee, graminee cu spicul cu mustăți (Triticum aestivum aristatum). 9 sm (Șîs ~ bălan, ~bătrân, ~ de Banat) Plantă erbacee, graminee (Triticum aestivum aristatum, varietatea erythrospermum). 10 sm (Șîs ~ azima, ~ de toamnă, ~ roșu de Tisa, ~ uriaș) Plantă erbacee, graminee (Triticum aestivum aristatum, varietatea ferugineumm). 11 sm (Șîs ~ cârnău tuns, ~ de iarnă, ~ englezesc, ~ tuns) Plantă erbacee, graminee Si: (reg) arnăut (Triticum hybernium). 12 sm (Îs) ~ alb, ~ de vară, ~ polonez Plantă erbacee, graminee (Triticum polonicum). 13 sm (Bot; șîs ~ tare) Ghircă (Triticum durum). 14 sm (Bot; reg) Alac (Triticum monocecum). 15 (Bot; rîs ~ alac, ~ gol, ~ moale) Alac (Triticum spelta). 16 (Șîs ~ englezesc, ~ mare) Plantă erbacee, graminee (Triticum turgidum). 17 sm (Bot; reg; îs) ~ de baltă Ierboi de baltă (Beckmamaia erucaeformis). 18 sm (Bot; reg; îs) ~ negru Hrișcă tătărească. 19 sm (Bot; reg; îs) ~ negru, ~l prepeliței Ciomoiog (Melampyrum arvense). 20 sm (Bot; reg; îs) ~ negru, ~l prepelițelor Soră cu frate (Melampyrum nemorosum). 21 sm (Bot; reg; îs) ~ sălbatic Obsigă (Brachypodium silvaticum). 22 (Bot; reg; îas) Obsigă (Brachypodium pinnatum). 23 (Bot; reg; îs) ~l cucului Mălaiul cucului (Luzula campestris). 24 sm (Bot; reg; îas) Nu-mă-uita (Myosotis palustris). 25 sm (Bot; reg; îas) Nu-mă-uita (Myosotis sylvatica). 26 sm (Bot; reg; îs) ~l lupului Jabdie (Polytrichum commune). 27 sm (Bot; reg; îs) ~l mâței Fir (Agropyron repens). 28 sm (Bot; reg; îs) ~l potârnichii (sau potârnichilor) Paracherniță (Parietaria officinalis). 29 sn (Pgn; lpl; îf ~âne) Cereale sub formă de boabe curățate. 30 sn (Pex; lpl) Teren însămânțat cu grâu (2) sau cereale. 31 sn (Pex; mpl) Plantele de pe grâne (30). corectat(ă)

grîŭ n., pl. grîĭe, grîurĭ și grîne, ca brîŭ (lat. granum, V. granul). O plantă care e principala între graminee și din a căreĭ făină se face pînea. Există o mulțime de varietățĭ: comun saŭ cîrnăŭ (triticum [vulgáre, aestivum și hibérnum]), moale, din care se face scrobeala (t. [amýleum și dicóccus]), mare (t. túrgidum), alb (t. polónicum), alac (t. spélta), ghircă (t. dúrum), pir (t. répens ș. a.). Pl. Grîne, cereale în general. Grîu păturnichiĭ, o plantă urticacee care se numește și paracherniță și care are proprietățĭ emoliente și răcoritoare (parietária [officinalis saŭ erécta]); grîu prepelițeĭ, scrab. V. arnăut.