Pont, provincie în Asia Mică la est de Marea Neagră, numită în vechime Pontul Euxin (Pontus Euxinus). Era patria lui Pilat.

Pontul Euxin (Pontus Euxinus) v. Pont.

MAREA NEAGRĂ, mare intercontinentală situată în Europa de SE și Asia Mică, scăldând țărmurile României (234 km), Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei și Bulgariei; 413.488 km²; lungimea: 1.148 km; lățimea max.: 606 km. Ad. medie: 1.282 m; ad. max.: 2.245 m. Comunică prin str. Bosfor cu M. Marmara și mai departe cu Marea Egee prin str. Dardanele, iar prin str. Kerci cu M. Azov. Are o formă ovală, cu țărmuri puțin crestate, cu numeroase limane în NV. Întinsă platformă continentală (c. 36% din supr. reliefului submarin). În M.N. se varsă Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul, Kizil-Irmak ș.a. Salinitate scăzută: 15-22‰. Temp. medie: 12-14°C în febr. și 20-22°C în aug. Sub influența vânturilor se formează un curent circular care, datoriră pen. Crimeea, se împarte în două ramuri închise: estică și vestică. Prin str. Bosfor circulă un curent de suprafață dinspre M.N. Flora săracă, de origine mediteraneană, este reprezentată prin alge și iarbă de mare. Faună bogată (c. 1.500 specii) litorală (moluște, crustacee amfipozi, acul de mare, căluțul de mare), bentonică (calcan, limbă de mare), pelagică (hamsii, heringi, scrumbii, stavrizi, sturioni, delfini). Sub 200 m, din cauza lipsei oxigenului, trăiesc doar bacterii sulfuroase. Litoralul M.N. constituie o importantă zonă balneoclimaterică, de-a lungul căreia s-au dezvoltat stațiunile Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche (România), Varna, Nisipurile de Aur, Albena (Bulgaria), Soci (Federația Rusă), Ialta (Ucraina), Suhumi, Batumi (Georgia). Țările riverane, precum și alte state din aria de influență a M.N., au aderat la programul de Cooperare Economică a Mării Negre (lansat în 1992), care urmărește stimularea creșterii economice, amplificarea relațiilor comerciale și asigurarea dezvoltării durabile a zonei, în condițiile unor măsuri eficiente de protejarea mediului marin. Porturi pr.: Constanța, Odessa, Sevastopol, Novorossiisk, Batumi, Trabzon, Samsun, Burgas, Varna. Denumirea antică: Pontus Euxinus.

Marea-Neagră f. numită în vechime Pontus Euxinus, mare între Rusia, România, Bulgaria și Turcia (numită astfel din cauza deselor ei furtuni).

ANTIFRAZĂ s. f. (< fr. antiphrase): mod de exprimare prin care un cuvânt, o locuțiune, o frază etc. se întrebuințează cu un înțeles contrar celui obișnuit, caracteristic. De obicei, ea se reduce la o unitate lexicală, simplă ori perifrastică: „Fănică trădător! frumos!” (I. L. Caragiale); „Pontus Euxinus” („mare ospitalieră”).

ANTIFRAZĂ (< fr. antiphrase < gr. antiphrasis, cf. gr. anti, contra și phrasis, ironie) Folosirea unui cuvînt sau a unei expresii în sens contrar adevăratului înțeles, avînd adesea un substrat ironic. Ex. „Tipătescu (care a tot bătut din călcîi cu impaciență, coboară încet, rar și cu dinții strînși). - Iubite și stimabile domnule Cațavencu, nu înțeleg pentru ce între doi bărbați, cu oarecare pretenție de seriozitate, să mai încapă astfel de meșteșuguri și rafinării de maniere...” Formula de ironică adresare iubite și stimabile este folosită în sens contrar înțelesului acestor cuvinte. Tot antifrază este si denumirea de Filopator (< gr. philos, iubitor și lat. pater, tată) dată lui Ptolomeu al IV-lea, rege al Egiptului, care și-a ucis tatăl, ca și denumirea Mării Negre, atît de des agitată de furtuni, numită de către antici Pontus Euxinus, cuvînt ce în grecește înseamnă mare ospitalieră, antifrază denumită eufemistică. Termenul de antifrază este socotit adesea sinonim și cu cel de ironie, o formă atenuată a acesteia.