25 de definiții conțin toate cuvintele căutate (cel mult 24 afișate)

COBRĂ s. (ZOOL.; Naja naja) șarpe-cu-ochelari, (rar) naja.

NAJA s. v. cobră, șarpe-cu-ochelari.

ȘARPE s. 1. (ZOOL.) ofidian, (reg.) gândac, pește, (înv.) zmeu. 2. (ZOOL.) șarpe-cu-clopoței (Crotalus horridus) = crotal, (înv.) șarpe-sunător; șarpe-cu-ochelari (Naja naja) = cobră, (rar) naja. 3. (ENTOM.) șarpe-orb (Iulus terrestris) = iulus. 4. (ASTRON.; art.) (reg.) calea-rătăciților.

NAJA s.f. invar. Șarpe veninos din Asia și Africa; cobră. [< fr. naja].

URAEUS s.n. Reprezentare a șarpelui naja, care orna coroana faraonilor. [Pron. u-re-us. / < fr., lat. uraeus, cf. gr. ouraios – al cozii].

COBRĂ s.f. Șarpe veninos care trăiește în India avînd pe gît niște pete negre mărginite cu alb; șarpe-cu-ochelari; naja. [< fr., port. cobra].

COBRA/COBRĂ s. f. șarpe veninos din Africa și Asia care are pe gât niște pete negre mărginite cu alb; șarpe-cu-ochelari; naja. (< fr., port. cobra)

HAMADRIAS s. m. 1. maimuță cinocefală din familia pavianilor, trăind în cete în nord-estul Africii și în Pen. Arabică, la care masculul poartă o frumoasă mantie de blană argintie care îi acoperă umerii. 2. naja de India. 3. fluture danaidă din sud-estul Asiei. (< fr. hamadryas)

NAJA s. f. inv. șarpe veninos din Asia și Africa. (< fr. naja)

UREUS s. n. reprezentare a șarpelui naja, simbol al soarelui, care orna coroana faraonilor; semn al regalității. (< fr., lat. uraeus)

CÓBRĂ (< fr.) s. f. Nume dat celor șase specii de șerpi veninoși din genul Naja, care ating c. 4 m; în poziție de atac își ridică vertical aproape o treime din corp, iar capul îl apleacă în unghi drept cu acesta, partea dintre cap și corp lățindu-se și dilatîndu-se simultan. C. indiană sau șarpele-cu-ochelari (Naja naja), realizează, din solzi, în această zonă un desen caracteristic de ochelari. Unele dintre specii aruncă veninul la o distanță de c. 2 m.

*cóbra f. (pg. cobra. V. colubru). Un fel de șarpe veninos numit și naja. V. naja.

* nája f. Un gen de șerpĭ foarte veninoșĭ din Africa și Asia, numițĭ și cobra și șerpĭ cu ochelarĭ. V. reptil.

*reptíl n., pl. e (fr. reptile, lat. réptilis, d. répere, reptum, a se tîrî). Zool. Animal care se tîrăște, cum îs maĭ ales șerpiĭ, apoĭ șopîrlele, crocodiliĭ, broaștele țestoase ș. a. Fig. Persoană josnică și lingușitoare. – Și reptilă f. – Reptilele aŭ sînge rece și-s în general ovipare, cu respirațiune pulmonară și organizate p. vĭața terestră, deși unele, maĭ ale crocodiliĭ, pot sta maĭ mult orĭ maĭ puțin supt apă. Pelea lor e une-orĭ întărită pin solzĭ imbricațĭ orĭ juxtapușĭ foarte rezistențĭ (ca la broaștele țestoase, la crocodilĭ). La șerpĭ, pelea se schimbă în fiecare an. Unele aŭ picĭoare, altele le aŭ atrofiate și de abea vizibile, altele n’aŭ de loc ca șerpiĭ. – Afară de rare excepțiunĭ, reptilele-s carnivore. Grație uneĭ neobișnuite facultățĭ de a-șĭ lărgi gura și esofagu, eĭ pot înghiți prada fără să mestece. La marile speciĭ, digestiunea se face atuncĭ încet și într’un fel de letargie. În fine, unele-s veninoase și produc moarte pin mușcătură (ca vipera, naja, cerastu). Foarte rezistente cauzelor de distrugere, putînd suferi fără să moară mutilările cele maĭ teribile, reptilele-s răspîndite pe tot globu și-s cu atît maĭ marĭ cu cît locuĭesc maĭ aproape de ecŭator (ca gavialiĭ, pitoniĭ), fără să ajungă totușĭ la formele colosale ale reptilelor fósile, dintre care unele aŭ ajuns pînă la 30 de metri în lungime. – Unele-s folositoare omuluĭ. Așa-s șopîrlele și colubriĭ (șerpĭ micĭ negri, ca ceĭ din insula Șerpilor), care mănîncă insectele vătămătoare. În industria peilor asemenea: pelea de crocodil, de șerpĭ marĭ și bagaŭa are mare preț. Reptilele se împart în ordine, din care cele maĭ însemnate sînt: chelonienele, saurienele, ofidienele și batracienele.

șárpe m., pl. șerpĭ (mlat. sĕrpes, format din nom. cl. sĕrpens, gen. -éntis, vrom. șearpe, de unde și mold. lit. șerpe; vgr. ῾erpetón, tîrîtor, scr. sarpa-s, șarpe; it. pg. serpe, serpente, pv. cat. serp, fr. serpent, sp. sierpe, serpiente. Cp. cu rece). Un reptil fără picĭoare (lung ca un cilindru care se supțiază spre coadă) și care înaintează tîrîndu-se, ca: năpîrca saŭ vipera, culubru, naja saŭ cobra, crotalu, boa ș. a. (V. ofidian). Pin anal. Lucru în formă de șarpe, cum îs limbile de foc, flacările. Fig. Om perfid, ingrat și răŭ. Limbă de șarpe, om foarte bîrfitor. Ochĭ de șarpe, ochĭ viĭ, pătrunzătorĭ și iscoditorĭ. A încălzi șarpele la sîn, a face bine unuĭa care-țĭ va face răŭ pe urmă. Șarpele luĭ Faraon, mic cilindru de sulfo-cianură de mercur care, aprins, se desfășoară ca un șarpe. A te mușca de inimă șarpele ambițiuniĭ, a începe să simțĭ ambițiune. – În est lit. șerpe, pop. șărpĭ. V. gîndac.

COBRĂ, cobre, s. f. Șarpe veninos care trăiește în Africa și în sudul Asiei, caracterizat printr-un gât foarte lățit, cu pete negre mărginite cu alb, semănând cu niște ochelari; șarpe-cu-ochelari (Naja naja). – Din fr. cobra.

COBRĂ, cobre, s. f. Șarpe veninos care trăiește în Africa și în sudul Asiei, caracterizat printr-un gât foarte lățit, cu pete negre mărginite cu alb, semănând cu niște ochelari; șarpe-cu-ochelari (Naja naja). – Din fr. cobra.

COBRA s. f. Șarpe veninos din India, care are pe gît niște pete negre, mărginite cu alb, semănînd cu niște ochelari (Naja tripudians); șarpe-cu-ochelari.

COBRĂ s. (ZOOL.; Naja naja) șarpe-cu-ochelari.

ȘARPE s. 1. (ZOOL.) ofidian, (reg.) gîndac, pește, (înv.) zmeu. 2. (ZOOL.) șarpe-cu-clopoței (Crotalus horridus) = crotal, (înv.) șarpe-sunător; șarpe-cu-ochelari (Naja naja) = cobră. 3. (ASTRON.; art.) (reg.) calea-rătăciților.

cobră sf [At: DA / Pl: ~re / E: fr cobra, por cobra, rs кобра] Șarpe veninos care trăiește în Africa și în sudul Asiei, cu gâtul foarte lățit, cu pete negre mărginite cu alb semănând cu niște ochelari Si: șarpe-cu-ochelari (Naja naja).

naja sfi [At: DN3 / E: fr naja] Șarpe veninos din Asia și Africa Si: cobră.

șarpe sm [At: PSALT. HUR. 124v/1 / V: (reg) sa~, ser~, șer~, (îrg) șea~ / Pl: șerpi / E: ml serpens] 1 (Lpl) Ordin de reptile (veninoase) cu corpul cilindric și lung, fără picioare, care se târăsc printr-o mișcare ondulată a corpului. 2 Reptilă din ordinul șerpilor (1). 3 (Pop; îc) ~-de-casă (sau de-apă, reg, gheuș) sau ~le-casei Șarpe (2) neveninos, de culoare cenușie pe spate, cu două pete gălbui pe ceafă, care trăiește mai ales în regiunile inundabile, adesea pe lângă așezările omenești (Natrix natrix). 4 (Îc) ~-de-apă (sau de-baltă) Șarpe (2) neveninos, cu capul lung și îngust, de culoare galbenă-cenușie pe spate, care trăiește mai ales în apă (Natrix tessellata). 5 (Reg; îc) -cu clopoței (sau, rar, sunător) Șarpe (2) veninos din America de Nord, lung până la 2 m, a cărui coadă este prevăzută cu solzi cornoși care produc un sunet caracteristic Si: crotal (Crotalus horridus). 6 (Zlg; reg; îc) ~-cu-ochelari Cobră (Naja tripudians). 7 (Îc) ~-de-alun (sau neted) Șarpe (2) neveninos, de culoare brună-roșcată, cu o dungă neagră pe laturile capului, care trăiește la noi prin pădurile de alun și prin locuri stâncoase (Coronella austriaca). 8 (îc) ~le-lui-Esculap Șarpe (2) neveninos, cu capul mic și îngust, cu coada lungă și subțire, având spatele de culoare brună și abdomenul alb-gălbui (Elaphe longissima). 9 (Îc) ~-de-nisip (sau de-mare) Șarpe neveninos, cu botul rotunjit, cu coada lungă și subțire, având spatele de culoare cafenie, brună-gălbuie sau brună-cenușie (Coluber jugularis caspius). 10 (Îc) ~-roșu Șarpe (2) neveninos, cu spatele de culoare cafenie sau bmnă-roșcată (Elaphe quatuorlineata sauromates). 11 (Zlg; reg; îc) ~-ciung (sau cionc, ciont, curt, gheoș, pestrăv, pistriț, roș, scurt, veninat, cu creastă, cu țânte, de sadină) Viperă (Vipera berus). 12 (Zlg; îvr; îc) ~-auriu (sau uriaș) Boa1 (Boa constrictor). 13 (Iht; reg; îc) ~-de-apă Anghilă (Anguilla anguilla). 14 (Iht; Mol) Țipar (Misgurnus fossilis). 15 (Mol; șîc ~-chior) Pește cu corpul cilindric, alungit, fără înotătoare (Petromyzon fluviatilis). 16 (Zlg; reg; îc) ~-orb Șopârlă (1). 17 (Zlg; reg; îc) ~-sfărâmăcios, șerpele-lui-Noe Șopârlă (1) fără membre, de culoare cenușie sau ruginiu-închis( {Anguis fragilis colchicus). 18 (Zlg; reg; îae) Șopârlă (1) lungă, de culoarea nisipului (Ophisaurus apus). 19 (Zlg; reg; îae; șîc ~-chior) Șopârlă (1) oarbă, de culoare albă. 20 (Zlg; reg; îc) ~-orb Miriapod lung de câțiva centimetri, cu corpul cilindric (Julus sabulorus). 21 (Zlg; reg; îc) ~-chior Melc fără carapace. 22 (Îrg; îc) ~-de-Verghinia Plantă medicinală nedefinită mai îndeaproape. 23 (Reg) Plantă ornamentală cu ramurile lungi și mlădioase și cu florile în formă de pâlnie (Cereus flagelliformis). 24 (Bot; reg; șîc modila~-lui) Ferigă-de-brădet (Polystichum lonchitis). 25 (Înv; îs) ~-le lui Faraon Mic cilindru de sulfocianură de mercur care, aprins, se desfășoară ca un șarpe (2). 26 (Pfm; îe) A striga (sau a țipa, sau a se zvârcoli) ca din (sau în) gură de ~ A striga (sau a țipa, sau a se zvârcoli) foarte tare. 27 (Pop; îlav) În (sau din) gaură de ~ sau (reg) în borta ~lui Într-un (sau dintr-un) loc ascuns, care poate fî aflat cu multă greutate. 28 (Pfm; îe) A sări ca mușcat de ~ A reacționa brusc. 29 (Pfm; îae) A se înfuria. 30 (Pop; îe) A-i trece (cuiva) un ~ rece prin sân (sau prin inimă) A se înfiora (de spaimă, de dezgust etc.). 31 (Pfm; îe) A încălzi (sau a crește) ~le la (sau în) sân A arăta dragoste și bunăvoință unui om nerecunoscător. 32 (Pop; îe) A strivi (pe cineva) ca pe un (pui de) ~ A distruge (pe cineva) cu ușurință și fără remușcări. 33 (Pfm; îe) A călca ~le pe coadă A atinge un punct nevralgic. 34 (Pfm; îae) A insulta un om iute la mânie. 35 (Pop; îe) A fi gol ca ~le (care și-a lepădat pielea) A fi dezbrăcat. 36 (Pop; îae) A fi sărac. 37 (Pfm; îe) A fuma ca un ~ A fuma mult, trăgând tare din țigară. 38 (Pop; îe) A umbla ca ~le după vitejii A se expune singur primejdiei. 39 (Pop; îae) A căuta ceartă. 40 (Pop; îe) A-i frige (cuiva) șerpi pe burtă A(-i) face (cuiva) rău. 41 (Pop; îe) A pune mâna pe ~ A se îmbogăți dintr-o dată. 42 (Pop; îe) A-i intra (cuiva) ~le în pungă A nu avea bani. 43 (Mun; îe) A-i băga (cuiva) un ~ în sân A înfricoșa (pe cineva). 44 (Mun; îe) A-i frige (dracul) șerpi pe inimă (cuiva) A fi nervos. 45 (Mun; îae) A fi foarte zgârcit. 46 (Pfm; îe) A mușca (sau, rar, a fura) (pe cineva) ~le de inimă (sau de limbă) A se simți ispitit să facă sau să spună ceea ce nu ar trebui. 47 (Fam; îe) A mușca (pe cineva) ~le invidiei (sau vanității, îndoielii etc.) A fi cuprins de invidie (sau de vanitate, de îndoială etc.). 48 (Ast; pop; lsg; mai ales art.) Constelație ecuatorială din emisfera boreală Si: (pop) calea rătăciților. 49 (Trs; Ban; pan) Serpentină (la alambic). 50 (Mun) Motiv decorativ cu care se încondeiază ouăle. 51 (Reg; îs) ~le biciului Partea biciului formată din împletitura de curele sau de cânepă. 52 (Pfm; fig; șîs pui de ~) Persoană perfidă. 53 (Înv; fig; îs) Limbă de ~ Persoană bârfitoare. 54 (Pop; șîc ~-balaur, ~ bălăurel) Balaur (2). 55 (Pop) Diavol (întrupat în șarpe). 56 (Arg) Penis.

*NAJA sf. 🐟 = COBRA.

* COBRA sf. 🐟 Șarpe foarte veninos, care trăește în India, unde pe fie-care an mor mii de oameni din cauza mușcăturilor lui; e numit și „naja” sau „șarpele cu ochelari”, din cauză că pe gîtul lui umflat poartă o pată ce seamănă cu niște ochelari (Naja tripudians) (🖼 1337) [fr.].