COLON 1. Oraș în Panamá, port. la Oc. Atlantic, la intrarea nordică la Canalul Panamá; 88 mii loc. (1982, cu suburbiile). Prelucr. petrolului; mobilă, textile; export de banane. Monument al lui Columb. Fundat în 1850, sub numele de Aspinwall. 2. V. Galápagos.

COLUMBIA, stat în NV Americii de Sud; 1,14 mil. km²; 32,3 mil. loc. (1989). Limba oficială: spaniola. Cap.: Bogotá. Orașe pr.: Medellin, Cali, Baranquilla. Este împărțit în 23 departamente, patru intendencias, cinci comisarias și un district special. În vest se află M-ții Anzii Columbieni, cu cordilierele Occidentală, Centrală și Orientală, iar în E se dezvoltă cîmpia joasă, întinsă, a Amazonului, acoperită de savane și păduri ecuatoriale. În N cîmpia dintre Anzi și țărmul M. Caraibilor, bine populată, dominată de masivul muntos izolat Sierra Nevada de Santa Marta (5.775 m alt. max. din C.). Climă caldă și umedă, moderată de altitudine în reg. muntoasă. Expl. de petrol (20,4 mil. t, 1989), gaze naturale, aur (26.546 kg, 1987), huilă (14,6 mil. t, 1987), platină, min. de fier, argint, fosfați, sulf, sare, caolin (1,2 mil. t, 1979) ș.a. Terenurile cultivate (4,7% din suprafața țării) sînt ocupate de plantații de cafea (975 mii ha, 664 mii t 1989, locul 2 pe glob), trestie de zahăr (26 mil. t, 1989), banane (3,8 mil. t, 1989) și cacao; se mai cultivă orez (1,9 mil. t, 1989), porumb, bumbac (320 mii t, 1989), tutun, cartofi, soia, manioc ș.a. Se cresc bovine (24,7 mil. capete, 1989), porcine (2,6 mil. capete, 1989), ovine (2,7 mil. capete, 1989). Pescuit: 84,8 mii t (1988). Ind. produce energie electrică (35,4 miliarde kWh, 1987), produse petroliere, oțel, ciment (6,3 mil. t, 1988), autovehicule (60,9 mii buc., 1988), îngrășăminte chimice, cauciuc, hîrtie, țesături, țigarete, zahăr ș.a. C. f.: 3,4 mii km. Căi rutiere: 106,2 mii km. Flota maritimă comercială: 585 mii t (1988). Moneda: 1 peso = 100 centavos. Exportă cafea (c. 1/3), petrol și produse petroliere (c 1/4), cărbuni, banane, flori, textile ș.a. și importă mașini, utilaje și mijloace de transport (c. 40%), produse chimice, produse siderurgice, produse agroalim. ș.a. – Istoric. Populat din timpuri străvechi de triburi de amerindieni, terit. C. a fost cucerit la începutul sec. 16 de spanioli, care au înființat aici (1538) colonia (din 1718 viceregat) Noua Granadă. În cursul Războiului pentru Independența Coloniilor spaniole din America (1810-1826) a fost adoptată, la Bogotá, Declarația de Independență (1813). Din 1819 Noua Granadă a făcut parte din Republica federativă Marea Columbie pînă în 1830, cînd s-a constituit Republica Noua Granadă. În 1863 a fost proclamată constituirea Statelor Unite ale Columbiei (din 1886, Republica Columbia). În scopul obținerii zonei viitorului Canal Panamá, S.U.A. au organizat în 1903 o lovitură de stat în prov. Panamá, în urma căreia aceasta s-a despărțit de C. După cel de-al doilea război mondial viața politică s-a caracterizat prin încordări și confruntări, care din anii ’60 au luat și forma activităților de gherilă, Din 1958 s-au succedat la guvern partidele conservator și liberal. Din 1989, autoritățile au declanșat o campanie energică împotriva cartelurilor producătorilor de droguri, care au ripostat prin acte teroriste. Șeful statului și al cabinetului este președintele republicii, Organul legislativ este Congresul Național.

CULEBRA (GAILLARD), trecătoare în America Centrală, în istmul Panamá, la 84 m alt. prin care trece Canalul Panamá.

PACIFIC, Oceanul ~, cel mai întins și mai adânc ocean al Pământului, limitat de peninsulele Alaska și Ciukotka (la N), de Asia și Australia (la V), Americile de Nord și de Sud (la E) și Antarctida (la S). Comunică cu Oc. Arctic prin str. Bering, cu Oc. Atlantic prin str. Drake, str. Magellan și Canalul Panamá, iar cu Oc. Indian prin mările și strâmtorile din Arh. Malaez. În S comunică larg cu Oc. Indian și Oc. Atlantic. 165,3 mil. km² (179,7 mil. km² cu mările mărginașe – c. 50% din Supr. Oc. Planetar). Volum: 707,6 mil. km³ (iar cu mările mărginașe 723,7 mil. km³). Salinitatea medie: 34,9‰, max.: 36,5‰ și minimă: 32‰. Temp. apei este în febr. 28°C la Ecuator și -1°C la lat. mari, iar în aug. 29°C la Ecuator și +8°C în N și 0°C în S. Se întinde de la N la S pe 15,8 mii km, iar de la V la E pe 19,5 mii km. Ad. medie: 3.028 m; ad. max.: 11.033 (fosa Marianelor, cea mai mare adâncime oceanică). Țărmuri abrupte însoțite de lanțuri muntoase. Paralel cu țărmurile vestice se întind șiraguri de insule ce delimitează mări marginale. Regiunea sa periferică cuprinde zone cu seismicitate puternică și activitate vulcanică intensă („Cercul de foc al Pacificului”) și cu gropi abisale. În centru și SV se află numeroase insule care formează Oceania, iar în părțile marginale în N ins. Aleutine, în V Kurile, Sahalin, arhipelagul japonez, arh. Filipine, Noua Guinee, Noua Zeelandă, în E arh. Galápagos. Relieful fundului cuprinde cel mai mare număr de munți submarini (c. 1.400), în cea mai mare parte de origine vulcanică, formând o dorsală cu o lățime considerabilă și cu înălțimi de 2.000-3.000 m deasupra nivelului general al fundului; alt. max. se află în partea de E a arh. Tonga, respectiv de 8.325 m, vârful muntelui aflându-se la 365 m sub nivelul apei. În alte cazuri, vârfurile munților se ridică deasupra nivelului apei, apărând la suprafață ca insule vulcanice (ex. Mauna Kea, în Hawaii atinge 4.205 m deasupra nivelului mării) sau se află la mică adâncime, în jurul lor formându-se insule coraligene. Curenții formează două circuite: în emisfera nordică Curentul Ecuatorial de N, Kuroshivo (Kuroshio), Curentul P. de N și Curentul Alaskăi – curenți calzi și Oyashivo (Oyashio), Kamceatka și Curentul Californiei – curenți reci; în emisfera sudică Curentul Ecuatorial de S, Curentul Australiei de E – curenți calzi și Curentul P. de S, Curentul Perúlui (Humboldt) – curenți reci. În zona ecuatorială se formează contracurenții ecuatoriali de N și de S. Un fenomen natural aparte, care se manifestă în partea central-sudică a P., este El Niño. Străbătut de importante căi de navigație. Principalele porturi: Vladivostok, Vancouver, San Francisco, Los Angeles, Valaparaíso, Shanghai, Sidney. Floră și faună bogată și variată. Importante zone de pescuit (c. 60% din cantitatea de pește de pește pescuit pe glob). P. a fost descoperit la 29 sept. 1513 de conchistadorul spaniol Vasco Nuñez de Balboa, în urma expediției de traversare a istmului Panamá, care l-a numit Mar del Sur (Marea Sudului). Traversat pentru prima dată de Magellan, care i-a atribuit numele Mar Pacifico(Marea Liniștită). Este străbătut de meridianul de 180°, care constituie (cu mici abateri legate de împărțirea administrativă a arhipelagurilor) linia internațională de schimbare a datei. – Bătălia din ~, ansamblul operațiunilor militare duse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial între Japonia și S.U.A., asistată de aliații ei (1941-1945).

GATÚN, lac în zona istmului Panamá, traversat de canalul Panamá, care comunică prin râul Chagres cu M. Caraibilor; 420 km².

LESSEPS [leséps], Ferdinand Marie, viconte de (1805-1894), diplomat și om de afaceri francez. Consul la Cairo (1833-1838). A înființat Compania internațională a Canalului Suez (1854), iar între 1859 și 1869 a dirijat lucrările de construcție a acestui canal. Din 1880, conducător formal al societății pe acțiuni pentru construcția Canalului Panamá, care a dat faliment în 1889.

PANAMÁ, PANAMÁ CITY sau Panamá, Ciudad de ~, capitala Rep. Panamá (din 1903), port la golful cu același nume (Oc. Pacific), situat la intrarea în Canalul Panamá; 463,1 mii loc. (2000). Aeroportul Tocumen. Pr. centru politic și economic al țării. Ind. alim., textilă, a pielăriei și încălțămintei, conf. Reparații navale. Rafinărie de petrol; fabrici de mobilă, ciment și săpun. Centru comercial. Două universități (1935, 1965). Catedrală (1673-1760); biserica San Francisco; palat municipal (1910). Districtul istoric al orașului este (1997) inclus în patrimoniul cultural universal. Întemeiat de spaniolul Pedro Arias de Avila (1519), P. a fost atacat și distrus de flota și oastea corsarului englez Henry Morgan în 1671 și apoi reconstruit (1674) de conchistadorul Alonso Mercado de Villacorta. Din 1751, P. a intrat în componența viceregatului Noua Granada și ulterior a statului Columbia.

PANAMA, Canalul ~, canal maritim care străbate istmul Panamá (Marea Caraibilor) și Oc. Pacific (Golful Panamá). Accesibil pentru nave de până la 40.000 tdW. Lungime: 65 km, de la un țărm la altul, 81,3 km de la apele adânci din Atlantic la cele din Pacific; lățime minimă: 91 m, ad, minimă: 12,5 m, 3 pereche de ecluze (canalul cu cel mai mare sistem de ecluze din lume – Miraflores). În lungul lui există o cale ferată (construită încă din perioada 1850-1855) și o șosea. Cu un trafic de peste 193 mil. t/an, este de mare interes comercial și strategic pentru S.U.A., care asigură mai mult de jumătate din trafic; aduce mari venituri statului Panamá. Principalele porturi: Colón și Panamá. V. și statul Panamá.

CANAL, (1) canaluri, (2, 3) canale, s. n. 1. (De obicei urmat de determinări) Albie artificială pe care se abate apa dintr-un rîu, dintr-o mare etc. și care leagă între ele două fluvii, două mări, un rîu cu un lac etc. și servește la navigație, la irigări sau la construcții hidrotehnice. Canalul Volga-Don. Canalul Panama. ♦ Curs de apă îndiguit cu scopul de a-l face navigabil, de a preveni inundațiile, de a asana terenurile mlăștinoase etc. Canalul Bega. ♦ Cale de circulație pe apă, ținînd uneori loc de stradă, în orașele așezate la mare sau pe un fluviu. Din cauza frumoaselor sale canaluri, Leningradul a fost denumit și Veneția Nordului. ▭ Okeanos se plînge pe canaluri... El numa-n veci e-n floarea tinereții. EMINESCU, O. I 202. [Veneția este] oraș mare, vechi... și tot orașul în mare, avînd în loc de ulițe 530 canaluri. GOLESCU, Î. 111. 2. Conductă (acoperită sau descoperită) construită din beton sau din tuburi îmbinate și destinată să transporte lichide, în scop sanitar, industrial etc.; țeava. Se betonau ultimele sute de metri de canal și se făceau pregătiri pentru construcția castelelor de apă. JIANU, C. 471. 3. Conductă, tub sau vas, în organismele animale sau vegetale, prin care circulă substanțele nutritive.

PANAMA, panamale, s. f. I. 1. împletitură făcută din frunzele unui arbust din Panama. Bărbații se înghesuiau pe lîngă ferestre, făcîndu-și vînt cu cîte o imensă pălărie de panama. MACEDONSKI, O. III 96. ♦ Pălărie făcută dintr-o astfel de împletitură. Era cu un domn în haine castanii vărgate, decolorate pe umeri, cu fața ascunsă de umbra unei panamale demodate cu borurile foarte largi. C. PETRESCU, Î. I 12. 2. Țesătură simplă de bumbac sau de in, cu pătrățele formate din grupuri de cîte două pînă la patru fire alăturate de bătătură sau de urzeală. V. etamină. II. (Aluzie la fraudele comise cu ocazia săpării canalului Panama) Afacere frauduloasă de mari proporții, delapidare de bani făcută de mai multe persoane într-o mare întreprindere de stat sau particulară.

panama² sf [At: CONTEMP. 1948, nr. 112, 7/6 / Pl: ~le / E: Panamá] 1 Afacere frauduloasă de mari proporții, în care sunt implicate multe persoane, asemănătoare cu delapidările comise cu ocazia săpării canalului Panamá. 2 (Pex) Escrocherie în stil mare.

Panama (stat; canal) s. propriu f., g.-d. art. a Panama / [a canalului/statului ~] (Istoria modernă a [statului] Panama începe odată cu construirea canalului Panama.) corectat(ă)

Lesseps m. inginer francez căruia se datorește, construirea canalului de Suez și celui de Panama (1805-1894).