11 definiții pentru țicloi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țicloi1 sm [At: MARIAN, O. II, 153 / V: (Trs) țuc~, (sst) ~on, cic~, cinc~ / Pl: ~ / E: ns cf țiclean, țiclă2, țiclău2] (Orn) 1 (Reg) Țiclean (1) (Sitta europaea). 2 (Ban; Trs) Pițigoi (Parus maior). 3 (Ban; cu determinările „mare de pădure” sau „d-ai mari”) Ciocănitoare (Dryobates maior).

țicloi2 smp [At: BOCEANU, GL. / E: ns cf țiclă2] (Olt) Pești mărunți Si: albitură (6).

țicloi3 [At: L. ROM. 1985, 204 / V: (5) ~lioi, (4) țuc~, țig~ / Pl: (6) ~ / E: țiclă1 + -oi] 1 s (Trs) Vârf ascuțit de deal Si: țiclău1 (1). 2 s (Trs) Vârf înalt de deal. 3 s (Trs) Deal mai ascuțit. 4 s (Trs) Târnăcop. 5 s (Reg) Parte de la marginea unei pâini formată din aluatul scurs în timpul coacerii Si: (reg) răsunoi. 6 sm (Reg) Țurțur1 (1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țicloi s.m. (reg.) 1. țiclean. 2. ciocănitoare. 3. pești mărunți. 4. vârf ascuțit de deal. 5. târnăcop. 6. țurțur.

Intrare: țicloi
țicloi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țiclioi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țigloi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țucloi
  • țucloiul
  • țucloiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • țucloi
  • țucloiului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)