țipele sfp [At: N. STOICA, C. B. 204 / V: ~el (Pl: ~ sn, ~ei sm), ~li sfp, ~eauă sf / E: mg cipellõ] (Trs; Ban) 1 Pantofi. 2 Țipic (2). 3 (Trs) Papuci de casă.

țipeauă sf vz țipele

țipel sn vz țipele

țipeli¹ sfp vz țipele

țipele s.f. pl. (reg.) pantofi, ghete.

țipeli, țipelesc, vb. IV (reg.) a duce, a căra din greu.