2 definiții pentru zighirire
Explicative DEX
zighirésc v. tr. Est. Zăpăcesc, încurc, fac să se sfiĭască: vezĭ că se zighirește, că nu știe cum să ĭasă din încurcătură (Ghib. 423).
Arhaisme și regionalisme
zighiri, zighiresc, vb. IV (reg.) a încurca, a zăpăci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: zighirire
zighirire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||