O definiție pentru zdrăncănire

Explicative DEX

ZDRĂNCĂNI vb. IV v. zdrăngăni.

Intrare: zdrăncănire
zdrăncănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrăncănire
  • zdrăncănirea
plural
  • zdrăncăniri
  • zdrăncănirile
genitiv-dativ singular
  • zdrăncăniri
  • zdrăncănirii
plural
  • zdrăncăniri
  • zdrăncănirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zdrăngăni, zdrăngănescverb

  • 1. intranzitiv (Despre sticlă și metale sau despre obiecte făcute din aceste materiale) A produce un sunet caracteristic când se ciocnește de ceva sau este lovit cu ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Începuse să bată cu pumnul în geam, de zdrăngănea toată sticla geamlîcului. DUMITRIU, B. F. 10. DLRLC
    • format_quote Trăsura veche zdrăngănea din toate fiarele ei. IBRĂILEANU, A. 118. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Zdrăngănește cheile. DEX '09 DEX '98
    • format_quote tranzitiv factitiv S-a suit în fugă pe scară, zdrăngănind sabia de toate treptele. GHICA, S. 519. DLRLC
  • 2. tranzitiv A face să vibreze coardele unui instrument muzical. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote S-au apropiat și au început să zdrăngănească și la urechea noastră doi lăutari. PAS, Z. I 237. DLRLC
    • format_quote Îi intrase în cap că va dovedi Otiliei că Titi al ei cîntă mai bine decît «zdrăngănește» ea. CĂLINESCU, E. O. II 246. DLRLC
    • format_quote Țiganca... cea tînără, cu ochii ca jăraticul, zdrăngănea plecată asupra cobzei... și îngîna cu glas dulce cîntecul. SADOVEANU, O. VI 50. DLRLC
    • format_quote Salută, zdrăngănind din strune, Bătînd cadența din picior, Și cîntă, legănîndu-și capul, Cobzarul. IOSIF, V. 48. DLRLC
etimologie:
  • Zdrang + -ăni. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.