2 definiții pentru străntuneca
Explicative DEX
străntuneca vri [At: DOSOFTEI, MOL. 67 / Pzi: 3 străntunecă / E: stră- + întuneca] 1-2 (Îvr) A se întuneca foarte tare.
Regionalisme / arhaisme
străntuneca, pers. 3 sg. străntunecă, vb. I refl. (înv.) a se întuneca foarte tare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: străntuneca
| verb (V14) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)