opțiuni
  • info

10 definiții pentru străinior

Explicative DEX

străinior, ~oară smf, a [At: CADE / V: ~ăior, ~reior, ~riior / Pl: ~i, ~oare / E: străin + -ior] 1-4 (Pop; șhp) (Persoană) care este străină.

STRĂINIOR, -OARĂ, străiniori, -oare, adj. Străinel. Și deschide-ți ochișorii Și ți-i vedea frățiorii Cum -ai lăsat brudiori, Brudiori și străiniori! MARIAN, Î. 132. – Variante: streinior, -oară (MARIAN, O. I 277), străior, -oară (TEODORESCU, P. P. 510), streior, -oară (TEODORESCU, P. P. 641), striior, -oară (ȘEZ. IV 133) adj.

STRĂINIOR, -OARĂ, străiniori, -oare, adj. Străinel. – Din străin + suf. -ior.

străior, ~oară a vz străinior

streior, ~oară a vz străinior

striior, ~oară a vz străinior

STRĂIOR, -OARĂ adj. v. străinior.

STREINIOR, -OARĂ adj. v. străinior.

STREIOR, -OARĂ adj. v. străinior.

STRIIOR, -OARĂ adj. v. străinior.

Intrare: străinior
străinior adjectiv
adjectiv (A28)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străinior
  • străiniorul
  • străinioru‑
  • străinioară
  • străinioara
plural
  • străiniori
  • străiniorii
  • străinioare
  • străinioarele
genitiv-dativ singular
  • străinior
  • străiniorului
  • străinioare
  • străinioarei
plural
  • străiniori
  • străiniorilor
  • străinioare
  • străinioarelor
vocativ singular — —
plural — —
străior adjectiv
adjectiv (A28)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străior
  • străiorul
  • străioară
  • străioara
plural
  • străiori
  • străiorii
  • străioare
  • străioarele
genitiv-dativ singular
  • străior
  • străiorului
  • străioare
  • străioarei
plural
  • străiori
  • străiorilor
  • străioare
  • străioarelor
vocativ singular — —
plural — —
streior adjectiv
adjectiv (A28)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • streior
  • streiorul
  • streioară
  • streioara
plural
  • streiori
  • streiorii
  • streioare
  • streioarele
genitiv-dativ singular
  • streior
  • streiorului
  • streioare
  • streioarei
plural
  • streiori
  • streiorilor
  • streioare
  • streioarelor
vocativ singular — —
plural — —
striior adjectiv
adjectiv (A28)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • striior
  • striiorul
  • striioară
  • striioara
plural
  • striiori
  • striiorii
  • striioare
  • striioarele
genitiv-dativ singular
  • striior
  • striiorului
  • striioare
  • striioarei
plural
  • striiori
  • striiorilor
  • striioare
  • striioarelor
vocativ singular — —
plural — —
streinior adjectiv
adjectiv (A28)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • streinior
  • streiniorul
  • streinioară
  • streinioara
plural
  • streiniori
  • streiniorii
  • streinioare
  • streinioarele
genitiv-dativ singular
  • streinior
  • streiniorului
  • streinioare
  • streinioarei
plural
  • streiniori
  • streiniorilor
  • streinioare
  • streinioarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

străinior, străinioarăadjectiv

  • 1. Străinel. DLRLC
    sinonime: străinel
    • format_quote Și deschide-ți ochișorii Și ți-i vedea frățiorii Cum i-ai lăsat brudiori, Brudiori și străiniori! MARIAN, Î. 132. DLRLC
etimologie:
  • străin + -ior. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.