O definiție pentru stră-străbunic

Ortografice DOOM

+stră-străbunic s. m., pl. stră-străbunici

Intrare: stră-străbunic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stră-străbunic
  • stră-străbunicul
plural
  • stră-străbunici
  • stră-străbunicii
genitiv-dativ singular
  • stră-străbunic
  • stră-străbunicului
plural
  • stră-străbunici
  • stră-străbunicilor
vocativ singular
  • stră-străbunicule
plural
  • stră-străbunicilor