7 definiții pentru scăuneci

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scăuneci sn [At: KLEIN, D. 418 / V: ~enci (Pl: ~enciuri), ~ninci / Pl: ~ece / E: scaun + -eci] 1 (Pop) Scăunaș (1). 2 (Trs) Parte a unei unelte pe care se sprijină ori în care se fixează întreaga unealtă.

scăŭnél n., pl. e (d. scaun, ca lat. scabellum, d. *scabnum, scamnum; fr. escabeau). Scaun mic. Pin Olt. Trans. și scăŭnecĭ, pl. ece.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCĂUNECI s. v. scăunaș, scăunel.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scăuneci, scăunece, s.n. 1. (pop.) scaun mic; scăunaș. 2. (reg.) parte a unei unelte pe care se sprijină sau în care se fixează întreaga unealtă.

Intrare: scăuneci
scăuneci substantiv neutru
substantiv neutru (N58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăuneci
  • scăuneciul
  • scăuneciu‑
plural
  • scăunece
  • scăunecele
genitiv-dativ singular
  • scăuneci
  • scăuneciului
plural
  • scăunece
  • scăunecelor
vocativ singular
plural
scăunenci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scăuninci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)