4 definiții pentru recules

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

recules, ~ea a [At: VINEA, L. I, 54 / Pl: ~eși, ~e / E: reculege] 1 Meditativ. 2 Care denotă reculegere (4).

*reculég, -lés, a -lége (mă) v. refl. (re- și culeg, după fr. recucillir). Îmĭ adun forțele cugetăriĭ, îmĭ vin în fire după o nenorocire saŭ o emoțiune.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RECULES adj. dezmeticit, trezit, (rar) dezamețit. (Un om ~ din uluială.)

Intrare: recules
recules adjectiv
adjectiv (A48)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recules
  • reculesul
  • reculesu‑
  • reculea
  • reculeasa
plural
  • reculeși
  • reculeșii
  • reculese
  • reculesele
genitiv-dativ singular
  • recules
  • reculesului
  • reculese
  • reculesei
plural
  • reculeși
  • reculeșilor
  • reculese
  • reculeselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)