reci¹ s vz recie block

RECI s. pl. PIFTIE. RĂCITURI.

reci s. pl. PIFTIE. RĂCITURI.

RECI, com. în jud. Covasna, situată în E depr. Sfântu Gheorghe, la poalele S ale m-ților Bodoc, pe cursul inf. al Râului Negru; 2.210 loc. (2005). Haltă de c. f. (în satul Bita). Expl. de gresii. Moară (sec. 19). Topitorie de in. În perimetrul com. R. are loc o îngustare a văii Râului Negru („strâmtoarea” sau „poarta” de la R.) prin care se face trecerea din depr. Sfântu Gheorghe în depr. Bârsei. Pe terit. satului R. au fost descoperite (1957-1959) vestigiile unor așezări suprapuse datând din Neolitic, din prima Epocă a fierului (Hallstatt) din sec. 3-4, precum și un cimitir de înhumație din sec. 10-11. În satul R., menționat documentar în 1334, se află azi o biserică reformată, reconstruită în 1515, cu transformări din 1857 și un conac din 1717. În arealul com. R. există numeroase dune de nisip (Dunele de la R.), cu înălțimi cuprinse între 3 și 12 m, a căror orientare (NE-SV) se datorează vântului Nemira care abate în această zonă cu o deosebită intensitate. Între dune sunt cantonate mai multe mlaștini și lacuri cu forme alungite. Această zonă de dune, extinse pe o supr.de 8 km², era acoperită în sec. 19 de un mestecăniș întins („Mestecănișul de la R.”) care a fost treptat afectat de tăieri, ceea ce a determinat apariția nisipurilor mișcătoare. Ulterior a luat o mare extindere aninul, alături de care s-au plantat pinul negru, plopul canadian, stejarul ș.a., oprindu-se înaintarea dunelor. O parte a câmpului de dune a fost transformată în teren agricol. În porțiunea în care se mai păstrează peisajul naturala fost constituită rezervația Mestecănișul Reci – Bălțile de la Uzun – Sântionlunca, în supr. totală de 2.000 ha. Pe o mică porțiune din rezervația naturală se mai află mesteceni bătrâni, rari. În NE acestei zone nisipoase, unde terenul este mai umed și ochiurile de apă sunt mai mari și mai numeroase, se află un aniniș întins. Aici se întâlnesc plante plutitoare, ca nufărul alb (Nymphea alba) și Aldrovanda vesiculosa și plante higrofile, ca roua cerului (Drosera rotundifolia), șapte degete (Comarum palustre). Fauna este abundentă și diversă, aici fiind un important loc de popas pentru păsările de apă. Tot aici există și un batracian interesant, considerat relict glaciar, broasca de mlaștină (Rana arvalis).