2 definiții pentru proședea

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

proședea vi [At: ARISTIA, PLUT., ap. DLR / Pzi: proșed / E: pro-1 + ședea] (Îvr) A ocupa un loc în față într-o adunare.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

proședea, proșed, vb. II (înv.) a sta în față; a ocupa locul întâi într-o adunare.

Intrare: proședea
verb (V508)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • proședea
  • proședere
  • proșezut
  • proșezutu‑
  • proșezând
  • proșezându‑
singular plural
  • proșezi
  • proședeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • proșed
  • proșez
(să)
  • proșed
  • proșez
  • proședeam
  • proșezui
  • proșezusem
a II-a (tu)
  • proșezi
(să)
  • proșezi
  • proședeai
  • proșezuși
  • proșezuseși
a III-a (el, ea)
  • proșade
  • proșede
(să)
  • proșa
  • proșa
  • proședea
  • proșezu
  • proșezuse
plural I (noi)
  • proședem
(să)
  • proședem
  • proședeam
  • proșezurăm
  • proșezuserăm
  • proșezusem
a II-a (voi)
  • proședeți
(să)
  • proședeți
  • proședeați
  • proșezurăți
  • proșezuserăți
  • proșezuseți
a III-a (ei, ele)
  • proșed
(să)
  • proșa
  • proșa
  • proședeau
  • proșezu
  • proșezuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)