4 definiții pentru prepinge

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prepinge vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: preping / E: nct] (Reg) A echilibra un întreg.

prepíng, -píns, a -pínge v. tr. (lat. per-péndere, „a cîntări, a socoti exact”, compus ca și împing 2. V. perpendicular). Tel. Socotesc o parte din ceva într’alt loc: s’a prepins de la fie-care lot cîte un stînjen ca să ĭasă și pentru Stan Tăgîrță 10 pogoane (rev. I. Crg. 7, 52).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prepinge (preping, prepins), vb. – A echilibra, a face contragreutate. Lat. perpendĕre (Densusianu, GS, V, 173; cf. Bogrea, Dacor., III, 734). Cuvînt rar, în Olt.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prepinge, preping, vb. III (reg.) a lua o parte mică dintr-un întreg, pentru potrivire, echilibrare, cumpănire, compensare în altă parte.

Intrare: prepinge
verb (VT622)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prepinge
  • prepingere
  • prepins
  • prepinsu‑
  • prepingând
  • prepingându‑
singular plural
  • prepinge
  • prepingeți
  • prepingeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preping
(să)
  • preping
  • prepingeam
  • prepinsei
  • prepinsesem
a II-a (tu)
  • prepingi
(să)
  • prepingi
  • prepingeai
  • prepinseși
  • prepinseseși
a III-a (el, ea)
  • prepinge
(să)
  • prepingă
  • prepingea
  • prepinse
  • prepinsese
plural I (noi)
  • prepingem
(să)
  • prepingem
  • prepingeam
  • prepinserăm
  • prepinseserăm
  • prepinsesem
a II-a (voi)
  • prepingeți
(să)
  • prepingeți
  • prepingeați
  • prepinserăți
  • prepinseserăți
  • prepinseseți
a III-a (ei, ele)
  • preping
(să)
  • prepingă
  • prepingeau
  • prepinseră
  • prepinseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)