dexonline

5 definiții pentru plescăni

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

plescăni vi [At: SĂM. I, 386 / V: (reg) plis~ / Pzi: ~nesc, (reg) plescăn / E: pleasc + -ăni] 1 (Rar) A pocni. 2-3 (Reg) A pleoscăi (3-4). 4 (Mun) A plescăi (1).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

pliscăni v vz plescăni

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLESCĂNI vb. v. clefăi, molfăi, pleoscăi, plescăi.

sursa: Sinonime (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

plescăni vb. v. CLEFĂI. MOLFĂI. PLEOSCĂI. PLESCĂI.

sursa: Sinonime82 (1982)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

plescăni, plescăn și plescănesc, vb. IV (reg.) 1. a pocni. 2. a plescăi, a clefăi. 3. (despre lichide, substanțe vâscoase) a se lovi sau a lovi un corp tare; a pleoscăi.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: plescăni

plescăni (1 -căn) verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a

verb (V334)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) plescăni	plescănire	plescănit plescănitu‑	plescănind plescănindu‑	singular	plural
		(a) plescăni	plescănire	plescănit plescănitu‑	plescănind plescănindu‑	plescăne	plescăniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	plescăn	(să) plescăn	plescăneam	plescănii	plescănisem
	a II-a (tu)	plescăni	(să) plescăni	plescăneai	plescăniși	plescăniseși
	a III-a (el, ea)	plescăne	(să) plescăne	plescănea	plescăni	plescănise
plural	I (noi)	plescănim	(să) plescănim	plescăneam	plescănirăm	plescăniserăm plescănisem
	a II-a (voi)	plescăniți	(să) plescăniți	plescăneați	plescănirăți	plescăniserăți plescăniseți
	a III-a (ei, ele)	plescăne	(să) plescăne	plescăneau	plescăniră	plescăniseră

plescăni (1 -cănesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (V401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) plescăni	plescănire	plescănit plescănitu‑	plescănind plescănindu‑	singular	plural
		(a) plescăni	plescănire	plescănit plescănitu‑	plescănind plescănindu‑	plescănește	plescăniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	plescănesc	(să) plescănesc	plescăneam	plescănii	plescănisem
	a II-a (tu)	plescănești	(să) plescănești	plescăneai	plescăniși	plescăniseși
	a III-a (el, ea)	plescănește	(să) plescănească	plescănea	plescăni	plescănise
plural	I (noi)	plescănim	(să) plescănim	plescăneam	plescănirăm	plescăniserăm plescănisem
	a II-a (voi)	plescăniți	(să) plescăniți	plescăneați	plescănirăți	plescăniserăți plescăniseți
	a III-a (ei, ele)	plescănesc	(să) plescănească	plescăneau	plescăniră	plescăniseră

pliscăni

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)