9 definiții pentru născocorî

Explicative DEX

născocorî vr [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 402 / V: ~cocori, ~cocovi / Pzi: ~răsc, născocor / E: ns cf născocor] (Trs; Ban) 1 A se lăuda. 2 A se îngâmfa. 3 A se răsti la cineva. 4 A se înfuria.

❍NĂSCOCORÎ (-orăsc, -or) vb. refl. Băn. Trans. 1 A se făli, a se mîndri: Și vedeți-l cum să născocoară, Ca și cînd ar îmbuca tot plăcinte (BD.-DEL.) 2 A se răsti.

NĂSCOCORÎ, născocorăsc și născocor, vb. IV. Refl. (Învechit și regional) 1. A se răsti. Se auzeau vorbe răzlețe: ce te născocorăști, să fi venit la lucru. V. ROM. martie 1952, 157. 2. A se făli, a se îngîmfa, a se lăuda, a se mîndri. Și vedeți-l cum să născocoară, Ca cînd ar îmbuca tot plăcinte. BUDAI-DELEANU, Ț. 402.

NĂSCOCORÎ, născocorăsc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) 1. A se răsti. 2. A se făli, a se îngîmfa; a se lăuda.

născocori v vz născocorî

născocovi v vz născocorî

Sinonime

NĂSCOCORÎ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, răcni, răsti, semeți, striga, țipa, urla, zbiera.

născocorî vb. IV. refl. (reg.; despre oameni) 1 v. Crede. Făli. Fuduli. Grozăvi. Infatua. Înfumura. Îngâmfa. Lăuda. Mândri. Semeți. Trufi1. 2 v. Răcni1. Răsti. Striga. Țipa1. Urla. Zbiera.

născocorî vb. v. FĂLI. FUDULI. GROZĂVI. INFATUA, ÎMPĂUNA. ÎNFUMURA. ÎNGÎMFA. LĂUDA. MÎNDRI. RĂCNI. RĂSTI. SEMEȚI. STRIGA. ȚIPA. URLA. ZBIERA.

Intrare: născocorî
născocorî1 (1 -răsc) verb grupa a IV-a conjugarea a VII-a reflexiv
verb (V410)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • născocorî
  • născocorâre
  • născocorât
  • născocorâtu‑
  • născocorând
  • născocorându‑
singular plural
  • născocorăște
  • născocoraște
  • născocorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • născocorăsc
(să)
  • născocorăsc
  • născocoram
  • născocorâi
  • născocorâsem
a II-a (tu)
  • născocorăști
(să)
  • născocorăști
  • născocorai
  • născocorâși
  • născocorâseși
a III-a (el, ea)
  • născocorăște
  • născocoraște
(să)
  • născocorască
  • născocora
  • născocorî
  • născocorâse
plural I (noi)
  • născocorâm
(să)
  • născocorâm
  • născocoram
  • născocorârăm
  • născocorâserăm
  • născocorâsem
a II-a (voi)
  • născocorâți
(să)
  • născocorâți
  • născocorați
  • născocorârăți
  • născocorâserăți
  • născocorâseți
a III-a (ei, ele)
  • născocorăsc
(să)
  • născocorască
  • născocorau
  • născocorâră
  • născocorâseră
verb (V348)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • născocorî
  • născocorâre
  • născocorât
  • născocorâtu‑
  • născocorând
  • născocorându‑
singular plural
  • născocoară
  • născocorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • născocor
(să)
  • născocor
  • născocoram
  • născocorâi
  • născocorâsem
a II-a (tu)
  • născocori
(să)
  • născocori
  • născocorai
  • născocorâși
  • născocorâseși
a III-a (el, ea)
  • născocoară
(să)
  • născocoare
  • născocora
  • născocorî
  • născocorâse
plural I (noi)
  • născocorâm
(să)
  • născocorâm
  • născocoram
  • născocorârăm
  • născocorâserăm
  • născocorâsem
a II-a (voi)
  • născocorâți
(să)
  • născocorâți
  • născocorați
  • născocorârăți
  • născocorâserăți
  • născocorâseți
a III-a (ei, ele)
  • născocoară
(să)
  • născocoare
  • născocorau
  • născocorâră
  • născocorâseră
născocovi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
născocori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

născocorî, născocorăscverb

  • 1. A se răsti. DLRLC DLRM
    sinonime: răsti
    • format_quote Se auzeau vorbe răzlețe: ce te născocorăști, să fi venit la lucru. V. ROM. martie 1952, 157. DLRLC
  • 2. A se făli, a se îngîmfa, a se lăuda, a se mîndri. DLRLC DLRM
    • format_quote Și vedeți-l cum să născocoară, Ca cînd ar îmbuca tot plăcinte. BUDAI-DELEANU, Ț. 402. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.