4 definiții pentru mititioc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mititioc, ~oacă a [At: BUL. FIL. VII-VIII, 95 / Pl: ~oci, ~oace / E: mitit(el) + ~(i)oc] (Mar) 1-36 (Nob; șhp) Micșor (1-36).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MITITIOC adj. v. micuț, mititel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mititioc adj. v. MICUȚ. MITITEL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MITITIOC, -OÁCĂ adj. (Maram.) 1. Mititel (I 1) Cf. BUL. FIL. VII-VIII, 95, LEXIC REG. 2. Mititel (I 1). Pasăre galbănă-n floc, Rău mń-ai cîntat de năroc De cînd eram mititioc T. PAPAHAGI, M. 38. Care prunc n-are noroc, Da să moară mititioc. ȚIPLEA, P. P. 39, cf. FOLK. VI, 185. - Pl.: mititioci, -oace. – Mitit[el] -f suf. -(i)joc.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mititioc
mititioc adjectiv
| adjectiv (A63) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)