2 definiții pentru jintuitoare (persoană)

Explicative DEX

jântuitor, ~oare smf, a vz jintuitor

jintuitor, ~oare [At: DA / V: jân~, jânchi~ sn, ~titor sn / Pl: ~i, ~oare / E: jintui + -tor] (Reg) 1-6 smf, a (Persoană) care jintuiește (1-3). 7 sf Unealtă de cioban folosită la jintuit1 (1). 8 sn Cârlig cu care se răscolește în foc.

Intrare: jintuitoare (persoană)
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jintuitoare
  • jintuitoarea
plural
  • jintuitoare
  • jintuitoarele
genitiv-dativ singular
  • jintuitoare
  • jintuitoarei
plural
  • jintuitoare
  • jintuitoarelor
vocativ singular
  • jintuitoare
  • jintuitoareo
plural
  • jintuitoarelor
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jântuitoare
  • jântuitoarea
plural
  • jântuitoare
  • jântuitoarele
genitiv-dativ singular
  • jântuitoare
  • jântuitoarei
plural
  • jântuitoare
  • jântuitoarelor
vocativ singular
  • jântuitoare
  • jântuitoareo
plural
  • jântuitoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jintuitor, jintuitoareadjectiv
jintuitoare, jintuitoaresubstantiv feminin
jintuitor, jintuitorisubstantiv masculin

regional
etimologie:
  • jintui + -tor. MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.