2 definiții pentru inătoare
Explicative DEX
inătoare sfi [At: PAMFILE, DUȘM. 126 / E: nct] (Pop) 1 Sărbătoare de Ignat (20 decembrie). 2 Vrăjitoare închipuită de popor ca o femeie urâtă și avară, care devorează lumea.
Regionalisme / arhaisme
inătoare, s.f. (înv.; în mitologia populară) femeie lacomă și urâtă care mănâncă oameni.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: inătoare
inătoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||