4 definiții pentru huruitoare
Explicative DEX
huruitoare f. unealtă ce hurue și cu care își dau semnale paznicii de noapte.
huruitoáre f., pl. orĭ. Cîrîitoare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
uruitoare1 sf vz huruitoare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
huruitoare, huruitori, s.f. (reg.) s.f. instrument care huruie, folosit de paznicii de noapte pentru a-și da semnale.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: huruitoare
huruitoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||