2 definiții pentru habitua
Explicative DEX
HABITUA vb. tr., refl. a (se) obișnui; a (se) familiariza. (< fr. habituer)
Ortografice DOOM
habitua vb., ind. prez. 1 sg. habituez, 3 sg. și pl. habituează
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
 Intrare: habitua 
 |    verb (VT214)    Surse flexiune: DOR    |  infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
 (a) 
  |   
  |   
  |   
  |  singular | plural | ||
 
  |   
  |  ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (tu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (el, ea) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| plural | I (noi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (voi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (ei, ele) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
 * formă nerecomandată sau greșită –  (arată)  
  * forme elidate și forme verbale lungi –  (arată)  
  Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.    
  arată: 
   habitua, habituezverb  
 -  1. A (se) obișnui; a (se) familiariza. MDN '00sinonime: familiariza obișnui
 
etimologie:
-  habituer MDN '00
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.