4 definiții pentru făcălitoare
Explicative DEX
făcălitoare sf [At: CADE / Pl: ~ori / E: făcăli + -(i)toare] (Ban) Polonic găurit, pentru scos urda din zer.
❍FĂCĂLITOARE sf. Băn. 🐑 Polonic cu găvanul găurit cu care se scoate urda din zăr. [făcăli].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
FĂCĂLITOARE, făcălitori, s. f. Lingură mare, cu găvanul găurit, folosită la stînă pentru separarea urdei de zer.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FĂCĂLITOARE, făcălitori, s. f. Lingură mare, cu găvanul găurit, folosită la stînă pentru separarea urdei de zer. – Din făcăli (puțin folosit) + suf. -(i)toare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: făcălitoare
făcălitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
făcălitoare, făcălitorisubstantiv feminin
- 1. Lingură mare, cu găvanul găurit, folosită la stână pentru separarea urdei de zer. DLRLC
etimologie:
- făcăli (puțin folosit) + -(i)toare. DLRM