opțiuni
  • info

8 definiții pentru furătoare

Explicative DEX

FURĂTOR, -OARE, furători, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. (Rar) Care fură. 2. S. m. și f. Hoț. – Fura + suf. -ător.

furător, ~oare [At: ALECSANDRI, P. II, 400 / Pl: ~i, ~oare / E: fura + -ător] 1 a (Șfg; rar) Care fură (1). 2 smf Hoț. 3 (Ent; reg; îc) ~-de-foc Molie (Oniscus murarius).

FURĂTOR, -OARE, furători, -oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoț. – Fura + suf. -ător.

FURĂTOR, -OARE, furători, -oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoț. Noi nu sîntem furători de boi, Nici mocani furători de cai. SEVASTOS, N. 116. corectat(ă)

Ortografice DOOM

furător (rar) adj. m., s. m., pl. furători; adj. f., s. f. sg. și pl. furătoare

furător (rar) adj. m., s. m., pl. furători; adj. f., s. f. sg. și pl. furătoare

Sinonime

FURĂTOR s. v. bandit, hoț, pungaș, tâlhar.

furător s. v. BANDIT. HOȚ. PUNGAȘ. TÎLHAR.

Intrare: furătoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furătoare
  • furătoarea
plural
  • furătoare
  • furătoarele
genitiv-dativ singular
  • furătoare
  • furătoarei
plural
  • furătoare
  • furătoarelor
vocativ singular
  • furătoare
  • furătoareo
plural
  • furătoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

furător, furătorisubstantiv masculin
furătoare, furătoaresubstantiv feminin

  • 1. rar Bandit, hoț, pungaș, tâlhar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bandit hoț pungaș tâlhar
    • format_quote Noi nu sîntem furători de boi, Nici mocani furători de cai. SEVASTOS, N. 116. DLRLC
etimologie:
  • Fura + -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „furătoare”

Visit YouGlish.com