2 definiții pentru fundamentală
Explicative DEX
FUNDAMENTAL, -Ă adj. De bază, principal, esențial. // s.f. (Muz.) Sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice naturale și care se aude mai clar decît celelalte. [Var. fondamental, -ă adj. / cf. lat. fundamentalis, fr. fondamental].
FUNDAMENTAL, -Ă I. adj. de bază, principal, esențial. II. s. f. (muz.) 1. sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice, care se aude mai clar decât celelalte. 2. sunet de bază al unui acord. (< fr. fondamental, lat. fundamentalis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: fundamentală
fundamentală substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
fundamentală, fundamentalesubstantiv feminin
muzică
- 1. Sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice naturale și care se aude mai clar decât celelalte. DN
- 2. Sunet de bază al unui acord. MDN '00
etimologie:
- fundamentalis DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.