11 definiții pentru fercheteu
din care- explicative (8)
- etimologice (1)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
fercheteu sn [At: KLEIN, D. 128 / V: ~cătău, ~rghe~, ~chiedeu, ~edeu / Pl: ~ee / E: mg feregetyõ (fõrgetyû)] (Reg) 1 Resteu. 2 Perinoc. 3 (îf ferchedeu) Vârtej.
ferchetéŭ și -déŭ n., pl. eĭe (ung. fergetyö și förgetyü, roată cu dințĭ la moară, foraĭbăr, forditó și forgató, învîrtitor, d. fordítni și forgatni, a învîrti. V. fîrgăŭ. Cp. cu vîrtelniță). Trans. Vîrteju caruluĭ. (V. feleherț). – În Bucov. ferdidéŭ, perdidéŭ și berdedéŭ, în Mold. berghedăŭ, birghidăŭ și brighidăŭ, pl. ăĭe, jintălăŭ, mîtcă, un băț (c’o rotiță la un capăt) cu care se bate în budacă laptele închegat ca să se strîngă cașu saŭ în putineĭ ca să se aleagă untu (V. braĭ și cîrjă). Micĭog de prins racĭ. V. drugă, tăujar, zăvodar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fercătău sn vz fercheteu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferchedeu sn vz fercheteu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferchiedeu sn vz fercheteu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fergheteu sn vz fercheteu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferhiedeu sn vz fercheteu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferchedéŭ, V. ferchetéŭ.[1]
- În original lipsește trimiterea de față. — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
fercheteu (-eie), s. n. – Prăjină. – Var. fercătău, ferchedeu, ferchezău. Mag. fergetyű (Cihac, II, 498; DAR; Gáldi, Dict., 128). În Trans.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
fercheteu, fercheteuri, s.n. (reg.) resteu (la jugul boilor).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferchedeu, ferchedeuri, s.n. (reg.) vârtej.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N42) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N52) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |