8 definiții pentru deprins

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPRINS, -Ă, deprinși, -se, adj. Experimentat, învățat, obișnuit. – V. deprinde.

DEPRINS, -Ă, deprinși, -se, adj. Experimentat, învățat, obișnuit. – V. deprinde.

deprins1 sn [At: (a. 1685) GCR I, 276/30 / E: deprinde] (Înv) 1 Deprindere (1). Obișnuință. 3 Familiarizare. 4 (Înv) Instruire. 5 Dresare. 6-7 Deprindere (6-7).

deprins2, ~ă a [At: N. COSTIN, L. / Pl: ~nși, ~e / E: deprinde] 1 Experimentat. 2 Învățat. 3 Obișnuit.

DEPRINS, -Ă, deprinși, -se, adj. 1. (De obicei urmat de determinări exprimate printr-un verb la infinitiv sau la conjunctiv ori printr-un substantiv introdus prin prep. «cu» sau, mai rar, «la») Obișnuit, dedat, învățat. Nu ne predă învățătura în clase Un jalnic «pedagog de școală nouă», Deprins să dea săracului tot 6, Vlăstarului de bogătaș tot 9. CASSIAN, H. 76. Omul acesta deprins cu vîntul iute de la larg... avea groază de ferestrele deschise. M. I. CARAGIALE, C. 42. Erai deprins a trăi singur, dar acum are să-ți cadă greu. CREANGĂ, P. 161. Au zis, și-n nerăbdare-i pe lîngă el în grabă Adună-a lui armată deprinsă la omor. ALECSANDRI, P. III 198. ♦ (Despre animale) Dresat. [Pasărea] era deprinsă a grăi ca un om. SADOVEANU, D. P. 41. 2. Experimentat. Este un om nici prea tînăr, nici prea bătrîn; pare foarte ostenit, și un ochi deprins ar pricepe îndată că domnul acesta n-a dormit noaptea. CARAGIALE, O. II 212.

deprins a. 1. exersat; 2. obișnuit: deprins cu lenea.

depríns, -ă adj. Exercitat, obișnuit: deprins la muncă, cu munca, deprins a răbda, să rabde.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEPRINS adj. 1. v. aclimatizat. 2. acomodat, dedat, familiarizat, obișnuit. (Un om ~ în noul mediu.) 3. v. experimentat.

DEPRINS adj. 1. acomodat, dedat, familiarizat, obișnuit. (Un om ~ în noul mediu.) 2. experimentat, încercat, priceput, rutinat, versat. (Un ochi ~.)

Intrare: deprins
deprins adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deprins
  • deprinsul
  • deprinsu‑
  • deprinsă
  • deprinsa
plural
  • deprinși
  • deprinșii
  • deprinse
  • deprinsele
genitiv-dativ singular
  • deprins
  • deprinsului
  • deprinse
  • deprinsei
plural
  • deprinși
  • deprinșilor
  • deprinse
  • deprinselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deprins, deprinsăadjectiv

  • 1. Dedat, experimentat, obișnuit, învățat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu ne predă învățătura în clase Un jalnic «pedagog de școală nouă», Deprins să dea săracului tot 6, Vlăstarului de bogătaș tot 9. CASSIAN, H. 76. DLRLC
    • format_quote Omul acesta deprins cu vîntul iute de la larg... avea groază de ferestrele deschise. M. I. CARAGIALE, C. 42. DLRLC
    • format_quote Erai deprins a trăi singur, dar acum are să-ți cadă greu. CREANGĂ, P. 161. DLRLC
    • format_quote Au zis, și-n nerăbdare-i pe lîngă el în grabă Adună-a lui armată deprinsă la omor. ALECSANDRI, P. III 198. DLRLC
    • format_quote Este un om nici prea tînăr, nici prea bătrîn; pare foarte ostenit, și un ochi deprins ar pricepe îndată că domnul acesta n-a dormit noaptea. CARAGIALE, O. II 212. DLRLC
    • 1.1. Despre animale: dresat. DLRLC
      sinonime: dresat
      • format_quote [Pasărea] era deprinsă a grăi ca un om. SADOVEANU, D. P. 41. DLRLC
etimologie:
  • vezi deprinde DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.