3 definiții pentru crănțăi
Explicative DEX
CRĂNȚĂI (-ăiu, -ăesc), CRĂNȚĂNI (-ănesc) vb. tr. și intr. A ronțăi, a face sgomot cu dinții rozînd ceva tare, uscat: ce bun o să-mi pară mie după ce te-oiu crănțăni (GRL.) [cranț!].
Sinonime
CRĂNȚĂI vb. v. ronțăi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CRĂNȚĂI vb. a crănțăni, a ronțăi. (~ covrigi.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: crănțăi
| verb (VT343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)