3 definiții pentru contenit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
contenit1 sn [At: DA ms / V: ~tin~ / Pl: ~uri / E: conteni] 1 Contenire (1). 2 (Reg) Loc de pășune rezervat anumitor vite.
contenit2, ~ă a [At: CORESI, LIT. I2, 357 / V: ~nat / Pl: ~iți, ~e / E: conteni] 1 Încetat. 2 Împiedicat. 3 Înfrânat. 4 Interzis. 5 Stăpânit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
contenít, -ă adj. (d. contenesc). Vechĭ. Rezervat, moderat, înfrînat, cumpătat: om contenit la toate (Cost.). – Și cu-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: contenit
contenit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)