CEȘMEA = CIȘMEA.

ceșmeá, V. cișmea.

cișmea sf [At: NECULCE, ap. LET. II, 16/3 / V: (reg) ceasmă, ceș~, cijm~, ciuș~ / Pl: ~ele / E: tc çeșmè] 1 Instalație (exterioară) prevăzută cu o pompă sau cu un robinet, prin care curge apa necesară gospodăriei Si: (reg) ciuciur, puț, știubei, șipot, țip. 2 (Reg) Izvor. 3 (Buc; îf ceașmă) Canal mic pe lângă casă ori la drumuri, pentru scurgerea apei. 4 (Pfm; îe) A curge ca dintr-o ~ A curge mult și continuu.

CIȘMEA, † CEȘMEA (pl. -mele) sf. Fîntînă din care curge apa adusă prin țevi sau conducte (🖼 1220): în fața bisericii ... e vestita și binecuvîntata cișmea, numită Fîntîna lui Manole (VLAH.) [tc. češmè].

cișmeá f., pl. ele (turc. ceșme, pers. cešme, d. cešm, ochĭ; ngr. tsesmés). Șipot, fîntînă curgătoare făcută de oamenĭ. – Mold. și ceșmea și ciușmea.