cerime sf [At: LIUBA-IANA, M. 96 / V: cerim, cerin / E: srb čerjen] 1 (Reg) Tavan. 2 (Reg; spc) Tavan al galeriilor din mine. 3 (Fig) Boltă cerească.

ceríme și -íne f. (sîrb. čèrjen, bolta cuptoruluĭ. Bern. 1, 146). Tavan (la casă orĭ la mină): a căzut un bolovan de pe cerime și ĭ-a spart țeasta (Agrb. Înt. 163).

cerim sn vz cerime

cerin s vz cerime

cirine sf vz cerime

CERINE, CERIME sf. Băn. Trans. 1 Tavan, plafon ¶ 2 Tavan boltit (la biserică sau altă clădire, în galeria unei mine, etc.) ¶ 3 Cuptor boltit (pentru copt pîinea); țest ¶ 4 Baldachin [srb. čerjen].

cerime (cerimi), s. f. – 1. Acoperiș. – 2. Cuptor. – 3. Acoperișul galeriilor de mină. Sb. čerjen, cu schimbare de suf. (DAR). În Banat și Trans.

cerime s. f. Denumire folosită în vechile scrieri, păstrată până azi în mediile populare (în special în Banat), pentru boltă, în special pentru bolta naosului; fig. boltă cerească [Var.: cerim s. n.] – Din scr. čerjen.

cerime s.f. (reg.) 1. plafon, tavan; acoperiș. 2. bolta cerească.