3 definiții pentru caracatâr

Explicative DEX

caracatâr sm [At: I. CR. II, 22 / V: cala~ / Pl: ~i / E: tc qara katyr „catâr prost”] (Tcî) 1 Bocanc. 2 Papuc mare, greu Cf calevri, galenți, iminei.

caracatîr, calacatîr, calatîr și caladîr m. (turc.?). Mold. Pl. Papucĭ ordinarĭ de purtat în casă, tîrlicĭ, bușmachiĭ.

Arhaisme și regionalisme

caracatâr (calacatâr), caracatâri, s.m. (înv.) papuc fără toc.

Intrare: caracatâr
caracatâr substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caracatâr
  • caracatârul
  • caracatâru‑
plural
  • caracatâri
  • caracatârii
genitiv-dativ singular
  • caracatâr
  • caracatârului
plural
  • caracatâri
  • caracatârilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)